marți, 25 august 2009

Biserica Ortodoxă a Albaniei publică o declarație prin care critică proiectul de lege privind autorizarea căsătoriei homosexuale

Pe 18 august, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Albaniei a publicat o declarație prin care critică proiectul de lege privind autorizarea căsătoriei homosexuale (1). Acest proiect de lege a fost anunțat cu câteva zile mai înainte de către premierul, Sali Berisha.

Sursa: www.orthodoxie.com, vezi și: Cerkiew.pl

Preasfinţitul Ioan Selejan a fost ridicat în rang de Arhiepiscop onorific


La Miercurea Ciuc s-a sărbătorit, astăzi, 23 august, împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, alături de un sobor de 15 ierarhi, la care au asistat peste 100 de preoţi şi aproximativ 5.000 de credincioşi. La final s-a oficiat ceremonia de ridicare în rang de Arhiepiscop onorific a Preasfinţitului Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, pentru merite deosebite, pentru lucrările sale multiple care au ridicat această episcopie pe trepte noi de activitate pastorală şi misionară.

Episcopul Covasnei şi Harghitei, de astăzi, Înalt Preasfinţit Arhiepiscop onorific, Ioan Selejan, a primit, în faţa românilor ortodocşi dintre unguri - adunaţi în piaţa catedralei din Miercurea Ciuc, la sărbătoarea împlinirii celor 15 ani de la înfiinţarea episcopiei lor -, din mâinile Patriarhului Daniel al României, mantia, engolpionul, crucea pectorală, camilafca şi cârja de arhiepiscop. Această ridicare în rang onorifică se acordă ad personam IPS Arhiepiscop Ioan Selejan, şi nu Episcopiei, pentru că „episcopia nu poate fi ridicată la rang de Arhiepiscopie întrucât este foarte tânără, are numai 15 ani. Au fost ridicate la rang de arhiepiscopie episcopiile care au peste 300 de ani de vechime neîntreruptă sau au fost cândva în istorie arhiepiscopii şi mitropolii. Dar statutul de organizare şi funcţionare a BOR prevede şi titlul de Arhiepiscop şi Mitropolit onorific care se dă doar persoanei, nu tronului, scaunului episcopal, iar succesorii în scaunul respectiv sunt din nou doar episcopi“, după cum a spus Patriarhul României, care a menţionat că acest titlu i s-a acordat IPS Ioan „pentru merite deosebite, pentru lucrările sale multiple care au ridicat această episcopie pe trepte noi de activitate pastorală şi misionară“.

Şi textul Gramatei patriarhale, citit de IPS Laurenţiu al Ardealului, recunoaşte meritele arhipăstorului: „S-a remarcat prin activitate ierarhică pilduitoare, slujire chiriarhală deosebită a Bisericii noastre vreme de 15 ani, constând în lucrări misionar-pastorale şi administrative de excepţie, în scopul consolidării vieţii bisericeşti, creşterea numărului unităţilor bisericeşti, edificarea de noi lăcaşuri de cult, asigurarea personalului de cult şi a personalului neclerical necesar, restaurarea şi întărirea vieţii monahale, activităţi educative, cultural-religioase şi editoriale în sprijinul întăririi prezenţei ortodoxe şi româneşti în acest ţinut străbun“.

Apoi, Patriarhul Daniel i-a acordat PS Ioan însemnele arhiereşti. Noul arhiepiscop onorific a mulţumit Patriarhului nostru,spunând că mărturie a acestei distincţii sunt „aceşti credincioşi pe care am încercat, prin cuvântul lui Dumnezeu, prin har şi prin putere, să îi ajut, să-i ocrotesc şi să-i păzesc. Mă bucur că turma cuvântătoare, turma lui Hristos din eparhia noastră s-a mărit şi numărul de credincioşi care sunt acum de faţă sunt mai mulţi decât au fost în urmă cu 15 ani, la înfiinţarea episcopiei şi la instalarea mea aici. Asta înseamnă că harul lui Dumnezeu a lucrat în preoţii slujitori şi cred că şi prin smerenia mea. Să ne ajute Dumnezeu să vă putem conduce pe toţi la poarta raiului“, a spus IPS Ioan, care a mărturisit că, în decursul celor 15 ani, credincioşii de aici au refăcut peste 130 de biserici, au ridicat 30 şi au construit 6 mănăstiri, încât acum sunt 8 mănăstiri şi 2 schituri.

Patriahul României a menţionat că lumea prezentă este semn de întărire a noului rang şi „Sfântul Sinod în mod inspirat a hotărât ridicarea în rang. Lumea vă iubeşte Înalt Preasfinţite, pentru că îi iubiţi pe toţi aceşti buni creştini încredinţaţi pe calea mântuirii“.

La eveniment au participat 14 ierarhi români, pe lângă Patriarhul Daniel şi IPS Ioan. Dintre aceştia amintim pe IPS Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei, IPS Laurenţiu al Ardealului, IPS Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, PS Episcop Calinic al Argeşului şi Muscelului, PS Casian al Dunării de Jos, PS Nicodim al Severinului şi Strehaiei, PS Galaction al Alexandriei şi Teleormanului, PS Ambrozie al Giurgiului, PS Visarion al Tulcii, PS Daniil al Daciei Felix, PS Macarie al Europei de Nord, PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, PS Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului.

Sursa: ziarullumina.ro

Scrisoarea adresată Preşedintelui României de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel privind statutul disciplinei Religie în învăţământul preuniv

Domniei Sale,
Domnului Traian Băsescu,
Preşedintele României


Stimate Domnule Preşedinte,


Am luat act de propunerile formulate de către Comisia Prezidenţială pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării din România, în proiectul de Lege a Învăţământului Preuniversitar, art. 37, alin (1), din 30 aprilie 2009 şi ne exprimăm îngrijorarea cu privire la excluderea disciplinei religie din planurile-cadru ale învăţământului liceal şi la statutul incert al acesteia în învăţământul primar şi gimnazial.

Pentru păstrarea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal, ca parte a trunchiului comun, aducem următoarele argumente:

1. Prezenţa orei de religie în învăţământul de stat este conformă Constituţiei României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învăţământul de stat şi particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.”

2. Disciplina religie se predă în şcolile de stat potrivit Legii Învăţământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
(2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.
Prin urmare, prezenţa disciplinei religie în oferta şcolară este obligatorie din punct de vedere legal, cu posibilitatea pentru elevi de a nu frecventa orele de religie, la solicitarea scrisă a părintelui sau a tutorelui legal constituit.

3. Pentru a se asigura, în mod egal, accesul elevilor la educaţia religioasă, potrivit cultului din care fac parte, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede în art. 32 alin. (4): „La cerere, în situaţia în care conducerea şcolii nu poate asigura profesori de religie aparţinând cultului din care fac parte elevii, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparţin.”

4. Prezenţa religiei în sistemul de învăţământ românesc nu este o inovaţie a perioadei post-decembriste. Legea instrucţiunii publice din 1864, care a stat la baza învăţământului românesc peste trei decenii şi care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea şi gratuitatea învăţământului (după Suedia, Norvegia, Prusia şi Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveţiei, Bulgariei, Serbiei, Franţei), aşeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învăţământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât şi în cadrul învăţământului secundar, gimnazial şi liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116).

5. În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepţia Franţei, religia este disciplină şcolară, sub diferite denumiri: Educaţie religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia şi Irlanda), Educaţie moral-religioasă (Anglia), Morală şi educaţie religioasă (Portugalia), Educaţie religioasă şi morală (Luxemburg), Creştinism, Religie şi Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mişcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia şi Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învăţământ care valorifică potenţialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale.

6. Pentru menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Române „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul 2008 peste 140.000 de mesaje de susţinere.

7. În ziua de 29.02.2008, la Palatul Patriarhiei din Bucureşti, conducătorii şi reprezentanţii cultelor religioase recunoscute în România şi-au exprimat poziţia comună cu privire la menţinerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun.

8. Disciplina religie propune, nu impune, valori spirituale şi morale ce stau la baza culturii europene şi naţionale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber şi care au un rol formativ deosebit, demonstrat şi de studiile sociologice în domeniu.


Cu preţuire şi binecuvântare,


† DANIEL,
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
www.basilica.ro

sâmbătă, 1 august 2009

Parintele Cleopa, un iubitor al Sfintelor Canoane...

Sfintele Canoane, atat cele apostolice, cat si ale Sinoadelor ecumenice, locale si ale Sfintilor Parinti, intotdeauna au fost, sunt si vor fi dreptare si calauzitoare ale sufletelor, iar noua tuturor ni se cuvine a ne supune si a pazi dumnezeiestile Canoane cu nestramutare, " ca cei ce nu le pazesc se supun sub infricosate certari si canonisiri " ( Pidalion, Manastirea Neamt, ed. 1844, fila 8 ) . In cazuri exceptionale sa urmeze porunca ierarhului locului si a duhovnicului.
Nu Sfintele Canoane sunt pricina departarii crestinilor de Biserica lui Hristos, ci nepazirea scumpatatii si a iconomiei celor randuite de Canoane ii indeparteaza pe preoti si pe popor de Biserica lui Hristos. Sfintele Canoane, dintotdeauna, sunt spre folosul si mantuirea sufletelor, chiar si acelea care au numai valoare istorica si nu se mai pun in aplicare azi : Canoanele istorice ne arata cum au fost puse pe atunci in aplicare de Sfintii Parinti si de conducatorii Bisericii crestine, cand Biserica era atacata de erezii si prigoane. Acest lucru nu este mic spre orientarea celor ce pastoresc azi Biserica lui Hristos, atat in Rasarit cat si in Apus.Canoanele care contin in ele dogme si legi morale cu nimic nu si-au pierdut valoarea. Ele sunt ca niste faruri de lumina ale Bisericii, spre indreptarea corabiei celei vii care este Biserica lui Hristos, ce pluteste in valurile veacurilor spre limanul mantuirii.Deci nimeni nu are voie sa invinuiasca Sfintele si dumnezeiestile Canoane pentru rautatea ce stapaneste azi pe cei ce nu au frica de Dumnezeu. Un lucru trebuie tinut minte. Preotii si pastorii sa cunoasca bine scumpatatea si iconomia Sfintelor Canoane si sa le puna in practica dupa vreme si de la caz la caz cu fiecare suflet ranit de pacate. Studentii teologi ar trebui sa cunoasca cat mai bine cum sa aplice scumpatatea si iconomia Canoanelor care s-au pus de Duhul Sfant in Biserica lui Hristos. Mare primejdie este atat pentru preoti cat si pentru pastoritii lor, daca nu cunosc cat de putin Sfintele Canoane, precum si felul cum trebuie sa le aplice. Caci zice Sfantul Ioan Gura de Aur " ca mare primejdie este pentru un preot a nu cunoaste Canoanele si mare prapastie este acolo unde Canoanele nu stapanesc. De aceea si fiecare episcop, cand se hirotoneste, marturiseste ca va pazi Canoanele Bisericii " ( Canonul 2 al Sinodului VII Ecumenic ) .

Reflecteaza asupra textului Pidalionului!

http://www.scribd.com/doc/1042636/PIDALION-Toate-Sfintele-Canoane-a-Sfinilor-Apostoli-a-Sfintelor-Sinoade-Ecumenice