1 februarie 2012, 21:42
Autor: Cristina Ghenea, Mihai Mincan
1305 afişări
Cuvinte cheie: CEDO, Mitropolia Olteniei, sindicat, BOR, actualitate,
Interzis în România, ca urmare a pierderii procesului cu Mitropolia Olteniei, sindicatul preoţesc „Pastorul cel Bun“ ia fiinţă în urma unei sentinţe CEDO.
În 2008, 35 de preoţi şi angajaţi „civili" din parohiile subordonate Mitropoliei Olteniei au decis înfiinţarea sindicatului „Pastorul cel Bun". Speriaţi de demersul fără precedent al preoţilor, capii Mitropoliei au decis imediat atacarea în Justiţie a deciziei de înfiinţare a sindicatului. Evident, forul superior a avut câştig de cauză la toate instanţele româneşti. În cele din urmă, după mai bine de trei ani, instanţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat România la plata a 10.000 de euro, despăgubiri, şi obligă statul român să recunoască sindicatul „Pastorul cel Bun". Între timp însă, majoritatea sindicaliştilor au cedat presiunilor BOR, astfel încât nou-înfiinţatul sindicat nu mai are membri.
Banii de la stat, efectul bumerang
În iulie 2008, BOR ataca decizia Judecătoriei Craiova privind înfiinţarea sindicatului preoţesc „Pastorul cel Bun". Motivul: sindicatul contravine Legii cultelor. Membrii sindicatului, prin purtătorul de cuvânt de atunci, preot Viorel Dică, anunţa că fie vor găsi o altă formulă de organizare, fie vor merge până la CEDO. Au ales cea de-a doua variantă şi au câştigat. Ieri, instanţa de la Strasbourg a publicat decizia: sindicatul „Pastorul cel Bun" este legal constituit.
CEDO îşi susţine decizia, printre altele, prin faptul că preoţii şi angajaţii bisericilor îşi primesc salariile în mare parte de la statul român, fiind, de asemenea, contribuabili la sistemul social, deci îşi pot face, la rândul lor, sindicat. De asemenea, instanţa a mai reţinut faptul că în România nicio lege nu prevede interzicerea înfiinţări sindicatelor în rândul clericilor.
Practic, faptul că BOR este una dintre instituţiile care absorb masiv fonduri de la bugetul de stat, face ca Patriarhia română să se identifice cu statul şi să suporte consecinţele legilor „civile".
Plecarea membrilor
Ideea înfiinţării sindicatului a încolţit în minţile unor preoţi nemulţumiţi de lipsa de comunicare a înalţilor prelaţi şi de faptul că în sânul Bisericii se instalase un regim autoritar. Mai mulţi preoţi au susţinut atunci că sunt obligaţi să cotizeze lunar către protoierii cu sume enorme, prin instituirea unor taxe. „Mai-marii Bisericii s-au închis într-un turn de fildeş şi nu i-a mai interesat de soarta noastră, a preoţilor săraci. Şi-au văzut de propriul interes, de propriile buzunare. A fost călcat în picioare Statutul Bisericii Ortodoxe Române şi a fost creată o adevărată clică. Ca să plătim taxele, suntem obligaţi să le cerem bani enoriaşilor, care sunt şi ei săraci. Dar nu-i interesează, vor banii în fiecare lună, indiferent de situaţie", a spus, sub protecţia anonimatului, unul dintre cei care au pus bazele sindicatului „Pastorul cel Bun" în urmă cu patru ani.
Uimirea Patriarhiei
„Patriarhia Română a luat cunoştinţă cu uimire de hotărârea în primă instanţă a completului de judecători din cadrul Secţiei a III-a a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cauza autointitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei «Pastorul cel Bun» contra României având ca obiect dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical", se arată într-un comunicat al Patriarhiei. BOR acuză" cunoaşterea trunchiată (insuficientă) de către CEDO a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor Constituţiei României (...) şi reţinerea total eronată în hotărârea CEDO că statutul aşa-numitului sindicat nu ar contraveni prin nimic Statutului Bisericii Ortodoxe Române, Legii cultelor şi canoanelor. Patriarhia consideră că „o eventuală adoptare finală a acestei hotărâri de către CEDO ar constitui un atac direct la organizarea constituţională şi legală a cultelor din România şi din statele membre ale Consiliului Europei, asimilând vocaţia sacerdotală misionară cu acţiunea sindicală protestatară".
Pentru BOR, singura şansă de anulare a deciziei europene ar fi ca statul român să conteste la Marea Cameră a Curţii Europene a Drepturilor Omului hotărârea de ieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu