Apreciem faptul că astăzi, la Universitatea din Viena, există un proiect de cercetare ştiinţifică (P16017), din 2002, cu tema: Canonişti ortodocşi şi politicieni în Imperiul Austriac, având drept coordonator pe profesorul de Drept, Richard Potz, în cadrul Institut für Recht und Cultul Abteilung für Staatskirchenrecht[1], în care sunt implicaţi şi alţi jurişti şi canonişti, precum: Eva Synek, Thomas Mark Németh sau profesorul grec, Spyros Troïanos. Sper ca acest proiect să-şi atingă scopul, reevaluarea şi revalorizarea operei canonice a celor mai importanţi canonişti ortodocşi din secolul al XIX-lea, menţionând aici patru canonişti, cu contribuţii esenţiale la naşterea şi dezvoltatea ştiinţei Dreptului canonic în Biserica Ortodoxă: Mitropolitul Andrei Şaguna, Episcopul Nicodim Milaş, dar şi politicienii jurişti şi canonişti, Profesorul Joseph Zhishman şi Mihalis Potlis, între aceştia existând unele legături fireşti, mai ales că au activat în graniţele Imperiului austriac, unde s-a născut în Ortodoxie, mult mai târziu comparativ cu Biserica Romano-Catolică, ştiinţa Dreptului canonic ortodox. În ciuda contribuţiei importante a acestor canonişti, opera lor a fost oarecum insuficient pusă în lumină, asta încercând să realizeze proiectul de la Viena, în centru stând profesorul Joseph Zhishman prin aportul său deosebit la ridicarea ştiinţifică a învăţământului teologic ortodox la Cernăuţi (şi prin îndrumările studenţilor ortodocşi la Viena, viitori profesori de teologie la Cernăuţi) şi prin facilitarea de burse acordate ortodocşilor la Viena şi în alte ţări, urmând figura impunătoare a Mitropolitului Andrei Şaguna, prin opera sa canonică şi prin implicarea activă în înfiinţarea de şcoli teologice şi laice. Nu contestăm şi ideile politice, precum şi implicarea în viaţa politică a acestor jurişti şi canonişti, acestea fiind fireşti în contextul socio-politic al secolului al XIX-lea când naţiunile ortodoxe au luptat împotriva regimurilor străine pentru câştigarea drepturilor lor fireşti şi pentru autodeterminare, în cadru etnic, mai apoi în state independente şi cu Biserici autocefale, independente din punct de vedere bisericesc, jurisdicţional-administrativ.
Aşadar, acest proiect de cercetare al juriştilor vienezi actuali doreşte să evidenţieze, atât contribuţia canonică şi actele politice ale canoniştilor şi juriştilor secolului al XIX-lea, cât şi actualitatea implicării acestor canonişti în iniţierea şi dezvoltarea învăţământului academic teologic ortodox, încadrat în universităţi de stat, în cadrul căruia se preda şi Dreptul canonic, ca disciplină academică aparte teologică şi juridică, pe temelia tratatelor sistematice de Drept canonic alcătuite de canoniştii mai sus menţionaţi. Menţionăm că juriştii vienezi, singurii care se ocupă astăzi în mod expres, alături de profesorul Troïanos, de contribuţia canonică a acestor patru canonişti ai secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, au reuşit să publice chiar un volum de Drept al Bisericii Ortodoxe[2] în 2007, precum şi alte studii în reviste de specialitate, Eva Synek cu privire la Andrei Şaguna, Thomas Mark Németh privind opera şi acţiunile profesorului Joseph Zhishman, prof. Spyros Troïanos privind opera lui Mihalis Potlis şi J. Zhishman, despre episcopul canonist Nicodim Milaş scriind părintele sârb Luka Novakovici, directorul bibliotecii patriarhale din Belgrad, care l-a sprijinit şi pe tânătul teolog luteran Johann Schneider să întocmească o valoroasă teză de doctorat, susţinută la Universitatea din Erlangen în 2004, privind viaţa şi opera marelui Mitropolit canonist al românilor, Andrei Şaguna[3].
În acest context, menţionăm că opera şi întreaga activitate juridic-canonică, politică şi educaţional-ştiinţifică a celor patru canonişti nu este astăzi suficient de cunoscută în lumea ortodoxă, în ciuda citării în lucrările de specialitate a operelor lor canonice, neexistând studii sistematice privind contribuţia acestor mari canonişti ortodocşi. Spre exemplu, în Biserica Ortodoxă Română opera canonică a profesorului J. Zhishman nu este tradusă, fiind numai la îndemâna celor care cunosc limba germană, nefiind cunoscută nici activitatea sa academică. Despre episcopul Nicodim Milaş nu avem multe date, doar tratatul său de Drept bisericesc oriental şi comentariile la canoane fiind traduse în limba română încă din primele decenii ale secolului al XX-lea, iar despre Mihalis Potlis făcându-se referire numai în ceea ce priveşte opera sa şi a profesorului G. Rallis, Sintagma ateniană (Atena, 1852-1859), nefiind tradusă în limba română. Cu privire la Mitropolitul-canonist Andrei Şaguna, pe lângă opera sa literară (între care şi lucrările de Drept canonic), s-au impus cu precădere studiile de istorie bisericească, existând prea puţine lucrări de Drept canonic care să evalueze opera sa canonică şi organizarea Bisericii românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria pe baza Statutului Organic.
[1] Vezi detalii la http://www.univie.ac.at/recht-religion/, 15.11.2009.
[2] A se vedea aici Richard POTZ, Eva SYNEK, unter Mitarbeit von Spyros Troianos, Orthodoxes Kirchenrecht, Eine Einführung, Kirche und Recht 25, Herausgegeben von Herbert Kalb, Richard Potz und Brigitte Schinkele, Verlag: Plöchl Druck-GmbH, Freistadt, 2007.
[3] Vezi aici Der Hermannstädter Metropolit Andrei von Şaguna Reform und Erneuerung der orthodoxen Kirche in Siebenbürgen und Ungarn nach 1848 (Studia Transylvanica, Band 32), Böhlau Verlag, Köln Weimar Wien, 2005. Despre această lucrare, a ultimului istoriograf al Mitropolitului Andrei Şaguna, istoricul bisericesc luteran Johann Schneider, putem afirma că izvoarele şi vasta sa bibliografie, stilul clar, plăcut şi comprehensibil, documentarea aprofundată a evenimentelor cu caracter istoric şi revalorizarea operei canonice a Mitropolitului Andrei Şaguna, pe lângă actualitatea practică a temei, recomandă această operă tuturor teologilor, istoricilor şi canoniştilor pentru o redescoperire în actualitate a tezaurului nepieritor al operei celui mai mare Mitropolit ortodox al românilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu