Deoarece Apostolul striga ca cel care se uneste cu Domnul este un singur Duh cu El (I Cor. 6; 17), este adevarat ca si cel care se imprieteneste cu potrivnicul se face una prin legatura cea catre dansul. Deci, cei care simuleaza a fi demonizati, si prin imoralitate poarta cu fatarnicie chipul acelora, s-a hotarat sa se pedepseasca in orice situatie si sa fie supusi acelorasi aspre vietuiri si suferinte, carora, dupa cuviinta, se supun cei intr-adevar demonizati, spre a se mantui de lucrarea diavolului. (Canonul 60, Sinod II Trulan). Pentru diferite interese ale caror foloase le luau in calcul persoanele la care face referire canonul, acestea se prefaceau ca sunt sub puterea diavolului, aratand aceasta prin semne exterioare. Observand prefacatoria, Sinodul a decis ca intaistatatorii bisericilor sa supravegheze pe acesti inselatori, si pentru a nu mai fi tentati sa se prefaca in continuare, sa ii trimita la inchisoare, dupa cum zice canonistul Theodor Balsamon, unde legati in lanturi sa isi ispaseasca greseala lor. Unii ca acestia doreau sa fie tratati precum cei aflati cu adevarat sub puterea potrivnicului. Prin dispozitia acestui canon Biserica le satisface dorinta!
Intrebare: Daca cineva, fiind credincios, se indraceste, se cuvine a se impartasi cu Sfintele Taine, ori nu?
Raspuns: Daca nu tradeaza Taina, nici intr-alt chip nu o huleste, sa se impartaseasca, dar nu in fiecare zi; caci, indeajuns ii este numai Duminica. (Canonul 3, Timotei Alexandrinul).
Oricine s-ar afla sub puterea diavolului trebuie considerat, in general, ca fiind bolnav si nu trebuie sa fie supus obligatiilor celorlalti credinciosi-insa, deoarece Tainele lucreaza asupra bolnavilor, acestia nu trebuie opriti cu desavarsire de la Sfintele Taine. In cazul de fata se ingaduie impartasirea unui indracit, daca acesta are momente de luciditate, deoarece in momente de furie nu este recomandat pentru el si nici Taina nu trebuie impartasita unei persoane aflata intr-o astfel de stare. Insa, se va avea in vedere ca cel indracit sa nu huleasca puterea sau fiinta Tainei, caci in atare caz nu poate sa fie impartasit. Este de inteles ca unul ca acesta va fi judecat conform opiniilor exprimate in perioadele de luciditate; pentru aceea, atat Ioan Zonaras, cat si Theodor Balsamon opineaza ca doar cei care au momente de luciditate sa fie impartasiti. Canonistii Alexios Aristen si Constantin Harmenopulos considera ca cei indraciti pot primi Sf. Impartasanie, insa numai Duminica. Consideram mai corecta opinia imbratisata de Balsamon si Zonaras. Preotul trebuie sa procedeze cu multa atentie de fiecare data cand va intalni cazuri de acest gen.
Intrebare: Daca catehumenul ar fi demonizat, si el insusi, sau rudele lui, ar dori ca sa primeasca Sfantul Botez, trebuie sa-l primeasca sau nu, si mai ales cand este spre moarte?
Raspuns: Daca cel indracit nu se va curati de necuratul duh, nu va putea primi Sfantul Botez; dar la sfarsitul [vietii] se boteaza. (Canonul 2, Timotei Alexandrinul).
Orice persoana care se afla sub stapanirea demonului nu poate sa primeasca Botezul, decat in cele de pe urma momente ale vietii. Motivul pentru care cel indracit nu are voie sa primeasca Taina Botezului in perioada bolii este ca, pe de o parte, inca nu s-a curatit de pacatele pentru care aceasta boala a venit asupra lui, iar pe de alta, deoarece unul ca acesta nu este in stare sa implineasca marturisirea credintei, mai ales daca s-ar intampla o criza a bolii in timpul savarsirii Tainei.
Intrebare: Se cuvine ca cel demonizat sa se impartaseasca cu Sfintele Taine? Fiindca Sfantul Timotei la intrebarea in aceasta privinta a raspuns intreit fel, iar Sfintii Apostoli intr-alt fel, si urmasii [lor] intr-alt fel.
Raspuns: Daca cineva patimeste de veninul negru, incat se pare ca este indracit, nu se va opri; dar, daca cu adevarat este demonizat, nicidecum nu se va invrednici de cele sfinte, fiindca lumina nu are nici o comuniune cu intunericul. (Canonul 4, Nicolae al Constantinopolului).
Pot sa existe boli care nu au nimic in comun cu puterea diavolului. Precum este cazul unuia care este bolnav de venin negru. In astfel de situatii este ingaduita celui bolnav impartasirea cu Sfintele Taine. Insa, in nici un caz nu se poate cumineca cel care intr-adevar este indracit, caci, dupa cum subliniaza canonul, nu este nici o comunicare intre lumina si intuneric.
Concluzie. Nimeni nu se poate impartasi cu Sfintele Taine daca se afla sub puterea diavolului; cel care s-ar preface sa fie pedepsit de intaistatatorii Bisericii, deoarece a cautat sa insele Biserica cu prefacatoria lui. Insa, in momente de luciditate se poate impartasi de ajutorul Tainelor si cel indracit, daca nu dispretuieste cele savarsite si daca nu le nesocoteste eficacitatea.
Profesor Dimitrie Boroianu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu