Raport cu privire la participarea delegației române în Estonia
la primul atelier intercultural organizat
în cadrul proiectului LLP Grundtvig
”Metode Interculturale de Dezvoltare Comunitară”
În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2010, o delegație a facultății de Teologie din Craiova, constituită din 4 preoți (în calitate de learneri) și 1 profesor (asistent de proiect), a participat la primul atelier intercultural organizat în cadrul proiectului ”Metode Interculturale de Dezvoltare Comunitară”, finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Învățare pe tot Parcursul Vieții Grundtvig. Proiectul este derulat de Facultatea de Teologie a Universității din Craiova, în calitate de instituție coordonatoare, în parteneriat cu alte 4 instituții europene: Facultatea de Teologie a Universităţii „Sf. Kliment Ochridsky” din Sofia – Bulgaria (http://www.uni-sofia.bg/index.php/eng/faculties/faculty_of_theology2), Europe Direct – Carrefour Europeo Emilia - Italia (http://www.europedirect-emilia.eu/Carrefour/it/Partners/index.asp), Institutul Teologic al Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene (http://ui.eelk.ee/english.php) şi Şcoala Norvegiană de Teologie din Oslo (http://www.mf.no/index.cfm?id=179065).
Atelierul intercultural a fost organizat de Institutul de Teologie al Bisericii Evanghelice Luterane din Estonia, în capitala țării - orașul Tallin. Din delegația care a reprezentat Facultatea de Teologie au făcut parte următoarele persoane: Pr. Sanda Alin (județul Gorj), Pr. Pavel Ion, Pr. Palea Dorin și Pr. Pîrvu Ionel (județul Dolj), care au fost însoțiți de lect. univ. dr. Gelu Călina.
În vederea desfășurării în cât mai bune condiții a schimbului de experință așteptat atât de organizatori cât și de preoții din grupul țintă, membrii delegației române au fost în prealabil convocați în cadrul unei întâlniri, cu scopul de a identifica cele mai bune metode de promovare a instituțiilor reprezentate și de a alcătui lista materialelor de prezentare necesare pentru mobilitate. În acest sens, s-a hotărât ca fiecare preot participant să pregătească pentru a expune în fața reprezentanților delegațiilor partenere următoarele materiale:
- un scurt rezumat al activității desfășurată de acesta în cadrul parohiei, cu accent pe relațiile cu comunitatea locală sau parohială, metode de strângere de fonduri utilizate, tipuri de grupuri țintă ale activităților organizate de parohie etc, precum și o serie de fotografii sugestive care să întărească informațiile din prezentare;
- O prezentare în imagini a satului sau comunei în care își desfășoară activitatea misionar-pastorală;
Totodată, aceștia au fost încurajați să se documenteze cu privire la așezarea geografică, clima, obiectivele turistice, istoria, religia și cultura Estoniei, pentru a se putea adapta mai ușor la specificul acestei țări și, mai ales, pentru a înțelege metodele de dezvoltare comunitară utilizate de preoții din această țară și atitudinea lor față de profesie și comunitate. S-a insistat, în același timp, și pe importanța cunoașterii și prezentării la întâlnirea cu partenerilor europeni, a activității Bisericii Ortodoxe Române în domeniul social, cu exemple de parohii și preoți care au o bogată activitate socială, atât la nivel național cât mai ales în cadrul Mitropoliei Olteniei.
La sosirea în Tallin, în data de 28 septembrie, membrii delegației române au fost întâmpinați la aeroport de reprezentanții instituției organizatoare, care i-au însoțit la locația proprie de cazare, împreună cu reprezentanți ai delegațiilor partenere.
Reprezentanții Institutului de Teologie din Estonia au pregătit pentru cele 4 delegații ale partenerilor în proiect un program foarte diversificat, constând atât în prelegeri și prezentări cu privire la Situația Bisericii Luterane și poziția ei în societatea Estoniană, Slujirea diaconală a Bisericii Luterane Evanghelice Estoniene, Conceptul de dezvoltare comunitară și bune practici din Estonia, cât și vizite în diferite comunități rurale în care Biserica Evanghelică Luterană a dezvoltat programe de asistență socială pentru diferite categorii de beneficiari: copii ai străzii, persoane aflate în situație de risc social, dependenți de droguri și alcool, grupuri de tineri etc.
Prima zi a atelierului a început în dimineața zilei de 29 septembrie, la ora 9.00, cu rugăciunea de dimineață, rostită de reprezentanții instituției partenere, urmată de un cuvânt de bun venit. Au urmat apoi două prelegeri:
- Prelegerea cu titlul Situația Bisericii Luterane în Estonia și poziția ei în societate, susținută de pastorul Urmas Viilma – cancelarul Bisericii Luterane Evanghelice Estoniene (http://et.wikipedia.org/wiki/Urmas_Viilma)
- Prelegerea cu titlul Activitatea de asistență socială/diaconie a Bisericii Luterane Evanghelice Estoniene ca posibilitate de participare la dezvoltarea comunităților, susținută de pastorul Avo Uprus.
Prezentarea referatelor a fost urmată de o sesiune de întrebări și discuții pe marginea temelor abordate și de servirea prânzului în comun (bufet cu autoservire) la unul din restaurantele locale cu specific internațional (www.turg.ee).
Sesiunea de după-amiază a constat în vizitarea unei comunități a Bisericii Evanghelice Luterane din Estonia – Comunitatea Bethel, situată în Tallin (www.peeteli.com/kogudus), ca exemplu de bună practică în asistența socială bazată pe sprijin comunitar, și al cărei specific constă în furnizarea de servicii sociale pentru copii ai străzii și persoane dezavantajate social. Seara s-a încheiat cu o scurtă excursie în partea veche a orașului (Tallin Old Town), urmată de cina în comun la un restaurant local cu specific medieval (www.peppersack.ee).
Cea de-a doua zi a atelierului (30 septembrie) a început cu o rugăciune comună, urmată de două sesiuni teoretice de prezentare a conceptului de dezvoltare comunitară și a metodelor de dezvoltare comunitară și exemple de bune practici specifice Estoniei, susținute de profesorul dr. Rein Tuutsoo de la Institutul de Științe Politice și Administrative al Universității din Tallin (http://www.tlu.ee/?LangID=2&CatID=4732).
După servirea prânzului la același restaurant din ziua anterioară (www.turg.ee), întâlnirea interconfesională a continuat cu o excursie cu autobuzul la parohia Viimsi (http://viimsijaakobi.edicypages.com/kirik) situată în apropierea orașului Tallin, model de bună practică a implicării comunitare a Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene. Cu această ocazie, au fost prezentate diverse posibilități de implicare și participare comunitară ale reprezentanților parohiei și membrilor comunității. Seara a continuat cu servirea cinei într-o mânăstire catolică (Sfânta Birgit) din Tallin (www.piritaklooster.ee).
În cea de-a treia zi a atelierului (1 octombrie) partenerii estonieni au organizat o serie de vizite la diferite proiecte de dezvoltare comunitară și insituții de asistență socială înființate și dezvoltate de diverse comunități creștine din Estonia. Unul din punctele vizitate a fost un centru creștin de reabilitare pentru foști consumatori de droguri și alcool – Satul speranței (”Village of hope”) (www.lootusekula.ee), situat în localitatea estoniană Laitse.
Ulterior, delegațiile partenerilor au avut ocazia de a vizita partea centrală a Estoniei și orașul Turi, unde s-au întâlnit și au purtat discuții cu reprezentanți ai Comunității Luterane locale, precum și o parohie luterană din mediul rural – Pilistvere – foarte activă în domeniul activităților de tineret. Turul comunităților locale a fost încheiat cu sosirea într-o zonă rurală din apropierea orașului Viljandi pentru servirea cinei și cazare la pensiunea Kivi talu (www.kivitalu.ee).
Cea de-a patra zi a atelierului (2 octombrie) a fost dedicată participării la Conferința cu tematică în aria slujirii diaconale și dezvoltării comunitare Parohia și comunitatea: paradoxuri ale secolului 21, care s-a desfășurat în parohia luterană Sf. Ioan (www.eelk.ee/viljandi.jaani/) din Viljandi. În prima parte a programului conferinței au fost cuprinse 2 prelegeri despre ideea de comunitate bisericească în context actual:
- Provocări ale comunității secolului 21, susținută de profesorul dr. Rein Ruutsoo (Universitatea din Tallin) și
- Parohia și comunitatea: relații și atitudini, susținută de pastorul Marko Tutus, profesor de Teologie Practică la Institutul de Teologie al Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene și pastor al parohiei luterane Sf. Ioan din Viljandi.
Cea de-a doua parte a programului conferinței a permis celor 4 delegații ale partenerilor în proiect, din Bulgaria, Norvegia, Italia și România, să prezinte propriile metode și bune practici de dezvoltare comunitară utilizate de preoți în mediile rurale defavorizate.
Ulterior, după servirea prânzului și vizitarea orașului, în drumul de întoarcere spre Tallin, delegațiile partenerilor în proiect au avut ocazia de a observa frumoasele regiuni rurale ale Estoniei și de a degusta specificul bucătăriei estoniene în restaurantul Põhjaka (www.pohjaka.ee).
Ultima zi a atelierului (3 octombrie) a fost dedicată participării la slujba de Duminică, fiecare delegație având posibilitatea de a asista la o slujbă oficiată în propriul cult, având în vedere că în orașul Tallin există biserici pentru toate confesiunile reprezentate în proiect: ortodoxă, luterană și catolică.
Pe parcursul celor 5 zile ale atelierului intercultural, reprezentanții Facultății de Teologie au avut oportunitatea de a lucra în comun cu preoți de diferite religii (catolică, luterană), de a se informa cu privire la metodele de dezvoltare comunitară pe care aceștia le folosesc în comunitățile lor și de a împărtăși propriile metode și rezultatele obținute în urma aplicării lor la nivelul satelor în care slujesc. Atelierul organizat de partenerul din Estonia este primul din cele 5 care se vor desfășura până la finalul proiectului, și care urmăresc facilitarea cunoașterii reciproce a preoților participanți la proiect, schimbului de bune practici în dezvoltare comunitară, împărtășirea de experiențe proprii fiecărei țări, dar mai ales, analizarea, dezbaterea în comun și identificarea celor mai eficiente metode de dezvoltare comunitară, care să poată fi utilizate ulterior de toți cei interesați.
Preoții români participanți la acest schimb de experiență au fost puternic impresionați de provocările cu care un preot luteran se confruntă în slujirea sa misionar-pastorală, dar și de numeroasele exemple de implicare și intervenție a acestora în comunitățile rurale în care activează. Redăm mai jos câteva dintre impresiile pe care preoții români le-au consemnat în rapoartele lor de mobilitate, la întoarcerea în țară:
”În urma vizitării centrelor sociale și de tineri din Estonia am observat că se pune foarte mare accent pe semenul de lânga ei .... văd foarte bine mântuirea prin aproapele, interactionează, sunt dispuși să facă sacrificii pentru a-i ajuta pe alții, au foarte bine pusă la punct instituția voluntariatului.”
”Sigur că astfel de oportunităţi sunt binevenite oricând, deoarece numai aşa poţi să obţii informaţii şi, văzând efectiv modul lor de lucru, cred că am câştigat foarte multă experienţă în activitatea mea pastorală.”
Toate aceste experiențe au constituit o sursă de inspirație pentru preoții români, care sunt convinși de faptul că ”în cadrul parohiei se resimte nevoia unei treziri spirituale și sociale” și sunt interesați să aplice la nivelul propriilor parohii metodele utilizate de preoții estonieni. Dintre acțiunile pe care aceștia și-au propus să le inițieze la nivelul comunităților rurale din cele două județe (Dolj și Gorj) amintim:
- Organizarea de întâlniri cu membrii comunității în vederea conștientizării beneficiilor ”iubirii aproapelui”, ale solidarității cu semenii aflați în dificultate și sprijinirii acestora,
- Întărirea legăturilor cu ceilalți preoți români participanți la proiect, în vederea identificării unor posibilități de realizare de proiecte comune pe plan social,
- Înființarea unei organizații nonguvernamentale a parohiei, în scopul atragerii de resurse financiare naționale și europene,
- Inițierea de parteneriate cu consiliile locale pentru renovarea unor clădiri aflate în patrimoniul acestora și înființarea de centre sociale pentru diferite categorii aflate în dificultate,
- Inițierea unui program de informare a elevilor asupra modului în care reprezentanții Bisericii îi pot ajuta în rezolvarea problemelor personale (materiale, spirituale etc), în parteneriat cu școala din localitate.
- ”Odată întors acasă, am început să povestesc tuturor liderilor locali experiența trăită în Estonia, și am făcut unele propuneri pentru a crea un centru de pregătire a tinerilor, unde cei care doresc pot să-și petreaca timpul liber citind, pregătindu-și temele, socializând cu ceilalți ....”
Metodele de diseminare a informațiilor și experiențelor trăite în acest schimb de experiență intercultural, menționate de preoții români la întoarcerea din mobilitate, au în vedere, în principal:
- împărtășirea experienței trăite în Estonia către membrii comunității, fie după slujbele duminicale, fie în cadrul întâlnirilor cu grupurile de tineri voluntari înființate pe lângă parohie, și descrierea metodelor de strângere de fonduri și dezvoltare comunitară utilizate de preoții estonieni, accentuând faptul că aceștia nu beneficiază de surse financiare de la Stat,
- organizarea unor întâlniri de informare cu membrii comitetului de inițiativă al parohiei (constituit din primar, medic, director de școală, consilieri locali), cu preoții din parohiile învecinate sau cu cei din diverse rețele de intervenție la nivel social (spre exemplu rețeaua creată de World Vision);
Cei 4 preoți participanți la schimbul de experiență din Estonia afirmă că participarea la atelierul intercultural organizat prin proiect le-a reîmprospătat interesul pentru munca pe care o desfășoară, ajutându-i să conștientizeze ce anume lipsește din viața lor misionar-pastorală, unde se poziționează în relația lor cu enoriașii și cât de profundă este aceasta, și motivându-i să ia inițiativa de a veni ei primii în întâmpinarea nevoilor membrilor comunității, de a fi proactivi și nu reactivi, așa cum consideraseră până atunci că este bine și corect să procedeze. Redăm mai jos câteva impresii mult mai concludente referitoare la acest aspect:
”Mi-am întărit curajul de a pune în practică proiectele pe care le aveam și îmi era teamă să încerc să le pun în aplicare, dându-mi în același timp speranța că voi reuși”.
”... am primit un impuls pentru a crea un program mai vast, față de cel pe care îl am în prezent, de catehizare, de întâlniri cu tinerii și cu bătrânii, de intensificare a vizitelor pastorale. Voi implica mai mult tinerii în toate activitățiile culturale, sociale și ecologice ale comunității, printr-o strânsă colaborare biserică-școală-autorități.”
Discuțiile cu ceilalți preoți din Estonia, Norvegia, Italia și Bulgaria, vizitele organizate și relațiile de colaborare care s-au stabilit între preoții participanți, împărtășirea din propria experiență și activitate misionar-pastorală au contribuit la îmbunătățirea competențelor preoților români de a vorbi în limba engleză, fapt ce îi va motiva să inițieze viitoare acțiuni de colaborare transnațională cu preoții europeni, în scopul dezvoltării propriilor comunități.
”Mi-am îmbogățit limba engleză prin comunicarea cu ceilalți participanți la această întâlnire, prin faptul că am fost nevoit să pot da răspuns la întrebările acestora despre situația și activitatea Bisericii din România. Această experiență a fost practic examenul de engleză, fiind modalitatea cea mai elocventă de autoapreciere a cunoștințelor.Totodată, a fost și un prilej de observare a lipsurilor și de încurajare spre un studiu mai aprofundat al unei limbi straine.”
Mobilitatea a fost promovată pe blogul proiectului (http://teologie.central.ucv.ro/blogs/imcod/) și pagina de facebook a acestuia (http://www.facebook.com/pages/IMCoD-Intercultural-Methods-of-Community-Development/107275969302033), pe blogurile profesorilor din echipa de implementare a proiectului (http://teologie.central.ucv.ro/blogs/dianaradut/category/participare-la-diverse-proiecte/) precum și în mass-media locală și regională, sau site-uri de știri: Ziarul Lumina al Patriarhiei Române (http://www.ziarullumina.ro/articole;1484;0;46551;0;Metode-interculturale-de-dezvoltare-comunitara.html) – 2 apariții (14 octombrie și 16 noiembrie). Știrea despre schimbul de experiență din Estonia a fost preluată și de Asociația Zamolxe din Slatina, județul Olt (http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/692) unul din partenerii regionali ai Facultății de Teologie din Craiova.
Conf. Univ. Dr. Mihai Vladimirescu,
Manager proiect
la primul atelier intercultural organizat
în cadrul proiectului LLP Grundtvig
”Metode Interculturale de Dezvoltare Comunitară”
În perioada 29 septembrie – 3 octombrie 2010, o delegație a facultății de Teologie din Craiova, constituită din 4 preoți (în calitate de learneri) și 1 profesor (asistent de proiect), a participat la primul atelier intercultural organizat în cadrul proiectului ”Metode Interculturale de Dezvoltare Comunitară”, finanțat de Comisia Europeană prin Programul de Învățare pe tot Parcursul Vieții Grundtvig. Proiectul este derulat de Facultatea de Teologie a Universității din Craiova, în calitate de instituție coordonatoare, în parteneriat cu alte 4 instituții europene: Facultatea de Teologie a Universităţii „Sf. Kliment Ochridsky” din Sofia – Bulgaria (http://www.uni-sofia.bg/index.php/eng/faculties/faculty_of_theology2), Europe Direct – Carrefour Europeo Emilia - Italia (http://www.europedirect-emilia.eu/Carrefour/it/Partners/index.asp), Institutul Teologic al Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene (http://ui.eelk.ee/english.php) şi Şcoala Norvegiană de Teologie din Oslo (http://www.mf.no/index.cfm?id=179065).
Atelierul intercultural a fost organizat de Institutul de Teologie al Bisericii Evanghelice Luterane din Estonia, în capitala țării - orașul Tallin. Din delegația care a reprezentat Facultatea de Teologie au făcut parte următoarele persoane: Pr. Sanda Alin (județul Gorj), Pr. Pavel Ion, Pr. Palea Dorin și Pr. Pîrvu Ionel (județul Dolj), care au fost însoțiți de lect. univ. dr. Gelu Călina.
În vederea desfășurării în cât mai bune condiții a schimbului de experință așteptat atât de organizatori cât și de preoții din grupul țintă, membrii delegației române au fost în prealabil convocați în cadrul unei întâlniri, cu scopul de a identifica cele mai bune metode de promovare a instituțiilor reprezentate și de a alcătui lista materialelor de prezentare necesare pentru mobilitate. În acest sens, s-a hotărât ca fiecare preot participant să pregătească pentru a expune în fața reprezentanților delegațiilor partenere următoarele materiale:
- un scurt rezumat al activității desfășurată de acesta în cadrul parohiei, cu accent pe relațiile cu comunitatea locală sau parohială, metode de strângere de fonduri utilizate, tipuri de grupuri țintă ale activităților organizate de parohie etc, precum și o serie de fotografii sugestive care să întărească informațiile din prezentare;
- O prezentare în imagini a satului sau comunei în care își desfășoară activitatea misionar-pastorală;
Totodată, aceștia au fost încurajați să se documenteze cu privire la așezarea geografică, clima, obiectivele turistice, istoria, religia și cultura Estoniei, pentru a se putea adapta mai ușor la specificul acestei țări și, mai ales, pentru a înțelege metodele de dezvoltare comunitară utilizate de preoții din această țară și atitudinea lor față de profesie și comunitate. S-a insistat, în același timp, și pe importanța cunoașterii și prezentării la întâlnirea cu partenerilor europeni, a activității Bisericii Ortodoxe Române în domeniul social, cu exemple de parohii și preoți care au o bogată activitate socială, atât la nivel național cât mai ales în cadrul Mitropoliei Olteniei.
La sosirea în Tallin, în data de 28 septembrie, membrii delegației române au fost întâmpinați la aeroport de reprezentanții instituției organizatoare, care i-au însoțit la locația proprie de cazare, împreună cu reprezentanți ai delegațiilor partenere.
Reprezentanții Institutului de Teologie din Estonia au pregătit pentru cele 4 delegații ale partenerilor în proiect un program foarte diversificat, constând atât în prelegeri și prezentări cu privire la Situația Bisericii Luterane și poziția ei în societatea Estoniană, Slujirea diaconală a Bisericii Luterane Evanghelice Estoniene, Conceptul de dezvoltare comunitară și bune practici din Estonia, cât și vizite în diferite comunități rurale în care Biserica Evanghelică Luterană a dezvoltat programe de asistență socială pentru diferite categorii de beneficiari: copii ai străzii, persoane aflate în situație de risc social, dependenți de droguri și alcool, grupuri de tineri etc.
Prima zi a atelierului a început în dimineața zilei de 29 septembrie, la ora 9.00, cu rugăciunea de dimineață, rostită de reprezentanții instituției partenere, urmată de un cuvânt de bun venit. Au urmat apoi două prelegeri:
- Prelegerea cu titlul Situația Bisericii Luterane în Estonia și poziția ei în societate, susținută de pastorul Urmas Viilma – cancelarul Bisericii Luterane Evanghelice Estoniene (http://et.wikipedia.org/wiki/Urmas_Viilma)
- Prelegerea cu titlul Activitatea de asistență socială/diaconie a Bisericii Luterane Evanghelice Estoniene ca posibilitate de participare la dezvoltarea comunităților, susținută de pastorul Avo Uprus.
Prezentarea referatelor a fost urmată de o sesiune de întrebări și discuții pe marginea temelor abordate și de servirea prânzului în comun (bufet cu autoservire) la unul din restaurantele locale cu specific internațional (www.turg.ee).
Sesiunea de după-amiază a constat în vizitarea unei comunități a Bisericii Evanghelice Luterane din Estonia – Comunitatea Bethel, situată în Tallin (www.peeteli.com/kogudus), ca exemplu de bună practică în asistența socială bazată pe sprijin comunitar, și al cărei specific constă în furnizarea de servicii sociale pentru copii ai străzii și persoane dezavantajate social. Seara s-a încheiat cu o scurtă excursie în partea veche a orașului (Tallin Old Town), urmată de cina în comun la un restaurant local cu specific medieval (www.peppersack.ee).
Cea de-a doua zi a atelierului (30 septembrie) a început cu o rugăciune comună, urmată de două sesiuni teoretice de prezentare a conceptului de dezvoltare comunitară și a metodelor de dezvoltare comunitară și exemple de bune practici specifice Estoniei, susținute de profesorul dr. Rein Tuutsoo de la Institutul de Științe Politice și Administrative al Universității din Tallin (http://www.tlu.ee/?LangID=2&CatID=4732).
După servirea prânzului la același restaurant din ziua anterioară (www.turg.ee), întâlnirea interconfesională a continuat cu o excursie cu autobuzul la parohia Viimsi (http://viimsijaakobi.edicypages.com/kirik) situată în apropierea orașului Tallin, model de bună practică a implicării comunitare a Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene. Cu această ocazie, au fost prezentate diverse posibilități de implicare și participare comunitară ale reprezentanților parohiei și membrilor comunității. Seara a continuat cu servirea cinei într-o mânăstire catolică (Sfânta Birgit) din Tallin (www.piritaklooster.ee).
În cea de-a treia zi a atelierului (1 octombrie) partenerii estonieni au organizat o serie de vizite la diferite proiecte de dezvoltare comunitară și insituții de asistență socială înființate și dezvoltate de diverse comunități creștine din Estonia. Unul din punctele vizitate a fost un centru creștin de reabilitare pentru foști consumatori de droguri și alcool – Satul speranței (”Village of hope”) (www.lootusekula.ee), situat în localitatea estoniană Laitse.
Ulterior, delegațiile partenerilor au avut ocazia de a vizita partea centrală a Estoniei și orașul Turi, unde s-au întâlnit și au purtat discuții cu reprezentanți ai Comunității Luterane locale, precum și o parohie luterană din mediul rural – Pilistvere – foarte activă în domeniul activităților de tineret. Turul comunităților locale a fost încheiat cu sosirea într-o zonă rurală din apropierea orașului Viljandi pentru servirea cinei și cazare la pensiunea Kivi talu (www.kivitalu.ee).
Cea de-a patra zi a atelierului (2 octombrie) a fost dedicată participării la Conferința cu tematică în aria slujirii diaconale și dezvoltării comunitare Parohia și comunitatea: paradoxuri ale secolului 21, care s-a desfășurat în parohia luterană Sf. Ioan (www.eelk.ee/viljandi.jaani/) din Viljandi. În prima parte a programului conferinței au fost cuprinse 2 prelegeri despre ideea de comunitate bisericească în context actual:
- Provocări ale comunității secolului 21, susținută de profesorul dr. Rein Ruutsoo (Universitatea din Tallin) și
- Parohia și comunitatea: relații și atitudini, susținută de pastorul Marko Tutus, profesor de Teologie Practică la Institutul de Teologie al Bisericii Evanghelice Luterane Estoniene și pastor al parohiei luterane Sf. Ioan din Viljandi.
Cea de-a doua parte a programului conferinței a permis celor 4 delegații ale partenerilor în proiect, din Bulgaria, Norvegia, Italia și România, să prezinte propriile metode și bune practici de dezvoltare comunitară utilizate de preoți în mediile rurale defavorizate.
Ulterior, după servirea prânzului și vizitarea orașului, în drumul de întoarcere spre Tallin, delegațiile partenerilor în proiect au avut ocazia de a observa frumoasele regiuni rurale ale Estoniei și de a degusta specificul bucătăriei estoniene în restaurantul Põhjaka (www.pohjaka.ee).
Ultima zi a atelierului (3 octombrie) a fost dedicată participării la slujba de Duminică, fiecare delegație având posibilitatea de a asista la o slujbă oficiată în propriul cult, având în vedere că în orașul Tallin există biserici pentru toate confesiunile reprezentate în proiect: ortodoxă, luterană și catolică.
Pe parcursul celor 5 zile ale atelierului intercultural, reprezentanții Facultății de Teologie au avut oportunitatea de a lucra în comun cu preoți de diferite religii (catolică, luterană), de a se informa cu privire la metodele de dezvoltare comunitară pe care aceștia le folosesc în comunitățile lor și de a împărtăși propriile metode și rezultatele obținute în urma aplicării lor la nivelul satelor în care slujesc. Atelierul organizat de partenerul din Estonia este primul din cele 5 care se vor desfășura până la finalul proiectului, și care urmăresc facilitarea cunoașterii reciproce a preoților participanți la proiect, schimbului de bune practici în dezvoltare comunitară, împărtășirea de experiențe proprii fiecărei țări, dar mai ales, analizarea, dezbaterea în comun și identificarea celor mai eficiente metode de dezvoltare comunitară, care să poată fi utilizate ulterior de toți cei interesați.
Preoții români participanți la acest schimb de experiență au fost puternic impresionați de provocările cu care un preot luteran se confruntă în slujirea sa misionar-pastorală, dar și de numeroasele exemple de implicare și intervenție a acestora în comunitățile rurale în care activează. Redăm mai jos câteva dintre impresiile pe care preoții români le-au consemnat în rapoartele lor de mobilitate, la întoarcerea în țară:
”În urma vizitării centrelor sociale și de tineri din Estonia am observat că se pune foarte mare accent pe semenul de lânga ei .... văd foarte bine mântuirea prin aproapele, interactionează, sunt dispuși să facă sacrificii pentru a-i ajuta pe alții, au foarte bine pusă la punct instituția voluntariatului.”
”Sigur că astfel de oportunităţi sunt binevenite oricând, deoarece numai aşa poţi să obţii informaţii şi, văzând efectiv modul lor de lucru, cred că am câştigat foarte multă experienţă în activitatea mea pastorală.”
Toate aceste experiențe au constituit o sursă de inspirație pentru preoții români, care sunt convinși de faptul că ”în cadrul parohiei se resimte nevoia unei treziri spirituale și sociale” și sunt interesați să aplice la nivelul propriilor parohii metodele utilizate de preoții estonieni. Dintre acțiunile pe care aceștia și-au propus să le inițieze la nivelul comunităților rurale din cele două județe (Dolj și Gorj) amintim:
- Organizarea de întâlniri cu membrii comunității în vederea conștientizării beneficiilor ”iubirii aproapelui”, ale solidarității cu semenii aflați în dificultate și sprijinirii acestora,
- Întărirea legăturilor cu ceilalți preoți români participanți la proiect, în vederea identificării unor posibilități de realizare de proiecte comune pe plan social,
- Înființarea unei organizații nonguvernamentale a parohiei, în scopul atragerii de resurse financiare naționale și europene,
- Inițierea de parteneriate cu consiliile locale pentru renovarea unor clădiri aflate în patrimoniul acestora și înființarea de centre sociale pentru diferite categorii aflate în dificultate,
- Inițierea unui program de informare a elevilor asupra modului în care reprezentanții Bisericii îi pot ajuta în rezolvarea problemelor personale (materiale, spirituale etc), în parteneriat cu școala din localitate.
- ”Odată întors acasă, am început să povestesc tuturor liderilor locali experiența trăită în Estonia, și am făcut unele propuneri pentru a crea un centru de pregătire a tinerilor, unde cei care doresc pot să-și petreaca timpul liber citind, pregătindu-și temele, socializând cu ceilalți ....”
Metodele de diseminare a informațiilor și experiențelor trăite în acest schimb de experiență intercultural, menționate de preoții români la întoarcerea din mobilitate, au în vedere, în principal:
- împărtășirea experienței trăite în Estonia către membrii comunității, fie după slujbele duminicale, fie în cadrul întâlnirilor cu grupurile de tineri voluntari înființate pe lângă parohie, și descrierea metodelor de strângere de fonduri și dezvoltare comunitară utilizate de preoții estonieni, accentuând faptul că aceștia nu beneficiază de surse financiare de la Stat,
- organizarea unor întâlniri de informare cu membrii comitetului de inițiativă al parohiei (constituit din primar, medic, director de școală, consilieri locali), cu preoții din parohiile învecinate sau cu cei din diverse rețele de intervenție la nivel social (spre exemplu rețeaua creată de World Vision);
Cei 4 preoți participanți la schimbul de experiență din Estonia afirmă că participarea la atelierul intercultural organizat prin proiect le-a reîmprospătat interesul pentru munca pe care o desfășoară, ajutându-i să conștientizeze ce anume lipsește din viața lor misionar-pastorală, unde se poziționează în relația lor cu enoriașii și cât de profundă este aceasta, și motivându-i să ia inițiativa de a veni ei primii în întâmpinarea nevoilor membrilor comunității, de a fi proactivi și nu reactivi, așa cum consideraseră până atunci că este bine și corect să procedeze. Redăm mai jos câteva impresii mult mai concludente referitoare la acest aspect:
”Mi-am întărit curajul de a pune în practică proiectele pe care le aveam și îmi era teamă să încerc să le pun în aplicare, dându-mi în același timp speranța că voi reuși”.
”... am primit un impuls pentru a crea un program mai vast, față de cel pe care îl am în prezent, de catehizare, de întâlniri cu tinerii și cu bătrânii, de intensificare a vizitelor pastorale. Voi implica mai mult tinerii în toate activitățiile culturale, sociale și ecologice ale comunității, printr-o strânsă colaborare biserică-școală-autorități.”
Discuțiile cu ceilalți preoți din Estonia, Norvegia, Italia și Bulgaria, vizitele organizate și relațiile de colaborare care s-au stabilit între preoții participanți, împărtășirea din propria experiență și activitate misionar-pastorală au contribuit la îmbunătățirea competențelor preoților români de a vorbi în limba engleză, fapt ce îi va motiva să inițieze viitoare acțiuni de colaborare transnațională cu preoții europeni, în scopul dezvoltării propriilor comunități.
”Mi-am îmbogățit limba engleză prin comunicarea cu ceilalți participanți la această întâlnire, prin faptul că am fost nevoit să pot da răspuns la întrebările acestora despre situația și activitatea Bisericii din România. Această experiență a fost practic examenul de engleză, fiind modalitatea cea mai elocventă de autoapreciere a cunoștințelor.Totodată, a fost și un prilej de observare a lipsurilor și de încurajare spre un studiu mai aprofundat al unei limbi straine.”
Mobilitatea a fost promovată pe blogul proiectului (http://teologie.central.ucv.ro/blogs/imcod/) și pagina de facebook a acestuia (http://www.facebook.com/pages/IMCoD-Intercultural-Methods-of-Community-Development/107275969302033), pe blogurile profesorilor din echipa de implementare a proiectului (http://teologie.central.ucv.ro/blogs/dianaradut/category/participare-la-diverse-proiecte/) precum și în mass-media locală și regională, sau site-uri de știri: Ziarul Lumina al Patriarhiei Române (http://www.ziarullumina.ro/articole;1484;0;46551;0;Metode-interculturale-de-dezvoltare-comunitara.html) – 2 apariții (14 octombrie și 16 noiembrie). Știrea despre schimbul de experiență din Estonia a fost preluată și de Asociația Zamolxe din Slatina, județul Olt (http://www.asociatia-zamolxe.ro/node/692) unul din partenerii regionali ai Facultății de Teologie din Craiova.
Conf. Univ. Dr. Mihai Vladimirescu,
Manager proiect
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu