Profesorul Liviu Stan a făcut studiile liceale la Deva şi Lugoj (1920- 1928), Facultatea de Teologie la Cernăuţi (1928- 1932), cu licenţa în 1932 şi doctoratul în 1936; studii la Facultatea de Drept din Cernăuţi (1930- 1932, neterminate). A fost trimis de mitropolitul Nicolae Bălan pentru studii de specializare în Dreptul bisericesc la Facultăţile de Teologie şi Drept ale Universităţii din Atena (1932-1934), la Facultăţile de Drept, Teologie ortodoxă şi Litere ale Universităţii din Varşovia (1934 - 1935), la Facultăţile de Drept canonic şi de Teologie ale Universităţii Gregoriene din Roma (1935-1936), la Facultăţile de Filosofie şi Drept ale Universităţii din Munchen (1936-1937). După întoarcerea de la studii, a fost numit profesor suplinitor de Apologetică şi duhovnic la Academia Teologică “Andreiană' din Sibiu ( 1937- 1938) - profesor suplinitor (1938), apoi titular (1941) la catedra de Drept bisericesc. La 2 decembrie 1948 a fost transferat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, la catedra de Drept canonic şi Administraţie bisericească, unde a funcţionat până la pensionare (1 aug. 1972); membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului, un timp consilier în Ministerul Cultelor, protopop, iconom stavrofor (1950), “doctor honoris causa' al Facultăţii de Teologie din Tesalonic (1968). A fost delegat al Bisericii Ortodoxe Române la prima Conferinţă panortodoxă de la Rhodos (1961), la a patra Conferinţă panortodoxă de la Chambesy (1968), la a patra Adunare generală a Consiliului Ecumenic al Bisericilor de la Uppsala (1968) şi la alte întuniri interortodoxe sau intercreştine; a conferenţiat la diferite Facultăţi de Teologie din Grecia şi Germania.A fost unul din cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere, cu o pregătire deosebită, cunoscător al mai multor limbi moderne. A lăsat o opera canonică şi teologică impresionantă, ca volum şi calitate, în care a tratat probleme de o mare diversitate: rolul mirenilor în Biserică, autocefalia şi autonomia, raporturile Bisericii cu statul, diaspora ortodoxă, canonizarea sfinţilor, problema unui viitor sinod panortodox, probleme actuale ale Ortodoxiei, ş.a., toate legându-se de nevoile concrete ale vieţii bisericeşti din timpul său.
Sursa: www.basilica.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu