Noţiuni cu care operează Dreptul canonic

Îndrumător canonic, Pr. Liviu Stan

ABATERE - Vezi: CLERIC, DOJANĂ, INFRACŢIUNE, PĂCAT etc.ABSOLUŢIUNE: Penitenţii care sunt în primejdie de moarte, dacă se căiesc, să fie iertaţi de pedeapsa ce li s-a dat şi să fie împărtăşiţi cu Sfintele Taine. Dreptul de absoluţiune îl are Episcopul. Presbiterul are acest drept numai în lipsa Episcopului. 7, 43 Cartag. Vezi şi: GRAŢIERE. ABSTINENŢA. Clericul care se abţine de la nuntă, carne şi vin, nu pentru înfrânare, ci din scârbă, hulindu-le ca lucruri rele, ori să se îndepărteze, ori să se caterisească şi să se lepede de Biserică. Asemenea şi mireanul. 51 ap.- Clericul care în zilele de sărbătoare nu se împărtăşeşte din carne şi vin din scârbă, iar nu din înfrânare, să se caterisească. 53 ap.- Clericul care posteşte (post sec) Sâmbăta şi Duminica să se caterisească; mireanul să se afurisească. 66 ap.- Clericul care-şi leapădă soţia, pe motiv de evlavie, să se afurisească, iar „dacă stăruie în greşeală, să se caterisească”. 5 ap.ABUZ DE PUTERE. Clericii superiori să nu abuzeze de puterea lor faţă de clerici subalterni. 4 VII. ACUZA. Acuza împotriva Episcopului se înaintează Mitropolitului, deci căpeteniei sinodului de care depinde acel Episcop. 6 ap.; 19 Cartag.- Cel ce pârăşte pe un Episcop e dator să-şi susţină pâra. dacă nu o susţine, se pedepseşte ca un calomniator. 6 II; 19 Cartag.- Reclamaţie împotriva clericilor poate face, în chestiunile particulare, orice persoană căreia i s-a cauzat de către clerici o nedreptate. În chestiunile bisericeşti, pot ridica acuza numai persoanele vrednice de credinţă. De aceea: ereticii, schismaticii, anatemizaţii, excomunicaţii, caterisiţii, cei ce dispreţuiesc canoanele, cei cu viaţa imorală şi cei ce au fost daţi în judecată şi nu s-au dezvinovăţit nu pot ridica acuza împotriva clericilor. 6 II; 21 IV; 74 ap.; 8, 128 Cartag. De asemenea, nici cei lipsiţi de drepturi civile şi nici oarecari persoane care «s-au spurcat cu fapte ruşinoase». 129 Cartag.- Cel ce a ridicat mai multe învinuiri împotriva clericilor, dacă nu poate dovedi una dintre ele, atunci nu i se permite să mai susţină pe celelalte. 130 Cartag.- Cel ce acuză pe Episcop, să dea în scris «că sunt gata a se supune aceleiaşi pedepse care s-ar da Episcopului acuzat, în cazul când la cercetarea lucrurilor se va dovedi că Episcopul este nevinovat şi că dânşii au calomniat numai pe Episcop», 6 II; 19 Cartagina.- Acuza ce se ridică împotriva cuiva trebuie cercetată în mod temeinic. 3, 6 Teofil. Alex.- Acuzatul sau acuzatorul pot cere, pentru motive binecuvântate, ca procesul lor să se judece în alt loc decât cel obişnuit. 30 Cartag.ADMINISTRAREA AVERII BISERICEŞTI o face Episcopul, ajutat de un econom cleric. 26 IV; 11 VII.- Episcopul care nu administrează corect averea eparhiala să fie judecat de sinod, 25 Antiohia. Vezi şi: AVERE.ADULTER. Raportul intim al soţului cu o femeie străină sau al soţiei cu un bărbat străin este adulter. 21 Vasile cel Mare; 15 Ioan Postnicul.- Cel dovedit de adulter nu poate fi promovat în cler. 61 ap.- Dacă soţia clericului e adulteră, acesta trebuie să o demită; dacă nu divorţează de ea, el încetează de a mai fi cleric. 8 Neocezareea.- Adulterul este mai grav decât desfrânarea. 18 Vasile cel Mare; 4 Grig, de Nyssa.- Adulterul este motivul de divorţ. 9 Vasile cel Mare. Vezi şi: DESFRÂNAREADUNARE ILEGALĂ. «Dacă vreun presbiter, dispreţuind pe Episcopul său, ţine deosebit adunare şi ridică alt altar, neştiind nici o vină asupra Episcopului său..., să se caterisească». 31 ap.; 31 VI; Vasile cel Mare; 5 Antiohia; 35 Laod.; 10 Cartag. să fie anatema; 6 Gangra; 10, 11 Cartagina. Vezi şi SCHISMA.AFURISIRE. Se pedepseşte cu afurisire:A. Episcopul care: primeşte în eparhia Să clerici sau mireni afurisiţi, veniţi din alte eparhii. 12 ap.- Primeşte clerici care, împotriva voinţei Episcopului lor, şi-au părăsit eparhia. 16 ap.- Nu poartă grijă să dea clericilor săraci cele de trebuinţă. 59 ap.- Hirotoneşte, ca urmaş al său, pe o rudenie a sa. 76 ap.- Se amestecă în treburile altei eparhii, fără învoirea Episcopului competent. 18 Ancira.B. Clericul care: divorţează din motive de evlavie. 5 ap.- Nu se împărtăşeşte la St. Liturghie, fără a spune motivul pentru care nu se împărtăşeşte. 8 ap.- A ajuns la demnitatea de cleric prin bani. 29 ap.- Refuza să păstorească pe credincioşii pentru care a fost hirotonit, sau care e vinovat din cauză că poporul nu vrea să primească pe Episcopul canonic. 36 ap.- Joacă jocuri de noroc sau se dă beţiei. 43 ap.; 50 VI.- Se roagă împreună cu ereticii. 45 ap.- Umblă la cârciumi. 54 ap.- Defaimă pe un cleric superior. 56 ap.- Batjocoreşte pe un infirm, şchiop, surd sau orb. 57, 58 ap.- Clericul superior care nu poartă grijă de cler sau credincioşi. 58 ap.- Duce din biserica vase sfinţite, spre a le folosi acasă. 73 ap.; 101-II.- Călugărul care fuge de la mănăstire şi persoana care primeşte pe fugar. 4 I-II.C. Mireanul care:- Se roagă împreună cu cei excomunicaţi. 10 ap.; 2 Antiohia.- Dispreţuieşte pe episcop sau devine schismatic. 31 ap.; 5 Antiohia; 13 I-II.- Ucide pe cineva. 65 ap.- Posteşte (post negru) Duminica sau Sâmbăta (afară de Sâmbăta mare). 66 ap.; 55 VI.- Defaimă conducerea de stat sau pe dregători. 84 ap.- Mireanul şi monahul care nu se supune Episcopului său. 8 IV.- Îşi ia singur Sf. Cuminecătură, de faţă fiind Episcopul, presbiterul sau diaconul. 58 VI.- Predică în public (în biserică) fără învoirea Episcopului. 64 VI.- Face cârciumă sau alt fel de comerţ în curtea bisericii. 76 VI.- Comunică cu clericul care liturghiseşte sau botează în paraclise particulare, fără învoirea Episcopului. 12 I-II.AFURISIT. Clericul afurisit poate fi iertat numai de Episcopul care l-a pedepsit sau de urmaşul său legitim. 32 ap.; 6 Antiohia.- Să se prelungească afurisirea clericului care a fost afurisit de un Episcop, şi merge în altă eparhie, tăinuindu-şi pedeapsa. 13 ap.- Clericul care se crede afurisit pe nedrept de Episcop poate face apel la Mitropolit. 14 Sardica.Vezi şi: EXCOMUNICARE.ALEGEREA DE EPISCOP o face sinodul Episcopilor din circumscripţia mitropolitană respectivă, în frunte cu Mitropolitul. 4, 6 I; 3 VI; 19, 23 Antiohia: 12 Laodiceea. La alegere trebuie să participe şi credincioşii. 6 Sardica; 50 Cartag. Alegerea se face cu majoritatea voturilor. 6 I.- Alegerea de Episcop trebuie făcută în termen de trei luni de la data vacantării. Acest termen poate fi prelungit numai în caz de forţă majoră. Mitropolitul care desconsideră această normă se pedepseşte. 25 IV.- Episcopul care administrează o eparhie vacantă şi în curs de un an nu reuşeşte să facă să se completeze vacanţa să fie înlocuit cu un alt Episcop interimar. 74 Cartagina.- Cel ce ajunge Episcop fără învoirea Mitropolitului să nu mai fie Episcop. 6 I.- Alegerea de Mitropolit o fac Episcopii şi credincioşii din circumscripţia mitropolitană respectivă. 6 Sardica.ALTAR se poate ridica numai cu binecuvântarea Episcopului. 31 ap.; 5 Antiohia; 10, 11 Cartagina.- Cei ce slujesc la altar să se înfrâneze întru toate la vremea când slujesc cele sfinte. 13 VI; 4, 25, 70 Cartagina.- Mirenii nu au voie să intre în altar. 69 VI.- Femeia să nu intre în altar. 44 Laodiceea.- Călugării şi călugăriţele au voie să intre în altar. 1 Nicolae al Constantinopolului; 15 Nichifor Mărturisitorul.- Altarele ridicate în urma unor descoperiri (vedenii) false să fie înlăturate. 83 Cartag.AMESTEC. Episcopul care se amestecă nepoftit în afacerile altei eparhii să se caterisească. 13, 22 Antiohia; 2 II; 20 VI; 3, 11 Sardica. Can. 18 Ancira zice: să se afurisească.AMNISTIE - Vezi: ABSOLUŢIUNE, GRAŢIERE.AMVON. De pe amvon au dreptul să citească numai cei ce au cel puţin hirotesia de citeţ. 33 VI; 14 VII.ANATEMA să fie:- Cei ce mijlocesc ca cineva să fie hirotonit sau numit într-o funcţie bisericească prin simonie. 2 IV; 5 VII, Scrisoarea lui Ghenadie; Scrisoarea lui Tarasie.- Clericii şi monahii care îşi părăsesc slujba lor. 7 IV.- Cei ce defăimează căsătoria. 1, 10, 14 Gangra.- Cei ce defăimează pe cel ce mănâncă carne. 2 Gangra.- Cel ce afirmă că nu se cuvine a primi Sf. Cuminecătura de la un preot căsătorit. 4 Gangra.- Cel ce lucrează împotriva socotinţei Episcopului. 6, 7, 8 Gangra: 11 Cartag.- Cel ce se dedică fecioriei din scârbă de căsătorie. 9 Gangra.- Cel ce defaimă pe cei ce fac agape şi cheamă la ele pe săraci. 11 Gangra.- Cel ce sub pretextul ascezei îşi neglijează creşterea copiilor. 15 Gangra.- Cel ce, sub pretextul evlaviei, îşi părăseşte părinţii şi nu le dă cinstea cuvenită. 16 Gangra.- Cel ce, pentru asceză părută, ajunează Duminica. 18 Gangra.- Episcopul care-şi lasă prin testament averea persoanelor eterodoxe. 81 Cartag.APEL. Clericul care a fost judecat şi pedepsit de Episcopul său, dacă se crede nedreptăţit, poate apela la Mitropolit sau la sinod. 5 I; 6 Antiohia; 14 Sardica; 11 Cartag.; 4 Teofil Alex.- Sentinţa pe care o dă sinodul provincial cu unanimitate de voturi, contra unui Episcop, este inapelabilă. 15 Antiohia. Nu se admite apel împotriva sentinţei date de arbitri. 15, 96, 122 Cartagina.APOSTAZIE. Clericul care se leapădă de credinţă să fie exclus din Biserică. 62 ap.- Clericul care e dovedit că, înainte de hirotonie, s-a lepădat de credinţă să se caterisească. 101.APOSTAT. «Harul şi împăcarea (cu Biserica) să nu se refuze... apostaţilor care se pocăiesc şi se convertesc la Dumnezeu». 45 Cartag.ARBITRAJ. Litigiile dintre clerici pot fi rezolvate şi pe cale de arbitraj, dacă se învoieşte la aceasta, pe lângă clericii respectivi, şi Episcopul. 9 IV; 15 Cartag. Sentinţa dată de arbitri nu se poate apela. 15, 96, 122 Cartag.ASCULTARE CANONICĂ. Clericii să nu săvârşească nimic fără învoirea Episcopului. 39 ap.; 57 Laod.- Clericii care nu ascultă de Episcopul lor să fie supuşi «pedepselor canoanelor». Monahii şi mirenii să fie afurisiţi. 8 IV; 31 Cartag.; 13 I-II.- Clericul care defaimă pe Episcop să se caterisească. 55 ap.- Clericii şi monahii nu pot pleca în alta eparhie fără aprobarea episcopului lor. 23 IV. Cei ce nesocotesc această dispoziţie să se caterisească. 17 VI. Vezi şi SCHISMA, SUPUNERE CANONICĂ.AUTOCEFALIE. 6 I; 2 II; 3 II; 8 III; 36 VI.AUTONOMIE. 30 ap.; 3 VII; vezi: BISERICA, EPARHIA, EPISCOPUL.AVERE. Episcopul e dator să poarte grijă de averea bisericească şi să o administreze, «ca şi cum l-ar supraveghea Dumnezeu». 38, 41 ap; 12 VII; 24,25 Antiohia; 2 Chiril Alex.- Averea bisericească nu e permis să fie administrată fără de Episcop. 7, 8, Gangra. Episcopul trebuie să o administreze cu ajutorul unui econom cleric. 26 IV; 11 VII.- Episcopul care nu o administrează cu ştirea clericilor din eparhie, ci o dă spre administrare rudelor sale, să fie tras la răspundere de sinod. 25 Antiohia.- Averea bisericii văduvite se administrează de economul acelei biserici. 25 IV.- Ea trebuie să fie bine chivernisită şi cheltuită cu folos. 24 Antiohia; 10 Teofil. Alex.- Episcopul poate lua din averea Bisericii pentru întreţinerea sa, pentru trebuinţele clerului şi pentru credincioşii săraci. 41, 59 ap.; 25 Antiohia.- Averea Bisericii trebuie să fie inventariată. 33 Cartag.; 1 I-II.- Averea Bisericii să fie deosebită de averea Episcopului. Episcopul poate lăsa averea sa cui vrea, a Bisericii însă rămâne pentru Biserică. 40 ap.; 24 Antiohia.- Episcopul să nu întrebuinţeze averea Bisericii pentru a zidi mănăstiri în paguba eparhiei. 7 I-II.- Cel ce-şi însuşeşte obiecte bisericeşti să fie afurisit. Dacă e cleric, să fie caterisit. 73 ap; 10 I-II; 11 Teofil Alex.- Averea bisericească să nu se vândă decât în caz de mare nevoie, dar şi atunci numai cu aprobarea celor în drept. 26, 33 Cartag.- Vânzarea lucrurilor bisericeşti de către presbiteri, în timpul vacanţei Scaunului episcopesc e anulabilă. Dreptul de a o anula aparţine Episcopului care va fi instituit. 15 Ancira.- Preoţii şi diaconii nu pot face nimic cu averea Bisericii, fără ştirea Episcopului lor. 39 ap.- Averea pe care o aduce în mănăstire cel ce intră în monahism rămâne mănăstirii, afară de cazul când respectivul pleacă din mănăstire din vina stareţului. 19 VII.- Episcopul poate dispune de averea sa particulară după cum voieşte. 24 Antiohia. Nu are însă voie să o lase prin testament persoanelor eterodoxe, nici în cazul că acestea i-ar fi rude. Cei ce nu se supun acestei dispoziţii să fie anatema. 81 Cartagina.- Clericii care, după moartea Episcopului, răpesc bunurile ce au aparţinut defunctului să se caterisească. 22 IV.- Mitropolitul nu are voie ca, la moartea vreunui episcop, să-şi însuşească lucrurile aceluia sau ale Bisericii lui, ci e obligat să le lase spre administrare clerului Bisericii respective, care are datoria să le predea Episcopului următor. 35 VI.- Averea pe care o câştigă clericul, în calitate de cleric, trebuie dată Bisericii (fie în timpul vieţii, fie după moartea sa). 32 Cartag.AVOCAT. La Episcopie să fie avocaţi care să apere interesele bisericeşti. 75, 97 Cartagina. BANI. Episcopul care, din lăcomie după câştig, pretinde bani de la subalterni să fie pedepsit ca pentru simonie. 4 VII. BĂNUIALA. Persoanelor care stau sub bănuială şi vor să plece dintr-o eparhie în alta li se dă epistolă de recomandare. 11 IV. BĂTAIA. Clericul care bate pe cineva să se caterisească. 27 ap.; 9 I-II.- Clericul care loveşte pe cineva şi-l omoară să se caterisească; mireanul să se afurisească. 65 ap.- «Cel ce a dat aproapelui lovitură de moarte ucigaş este, ori de a început bătaia, ori de s-a apărat». 43 Vasile cel Mare.BENEFICIILE CLERICILOR. Clericul se întreţine din darurile credincioşilor. 4 ap.; 8 Teofil Alex.- Cel ce slujeşte la altar, de la altar să se hrănească. 41 ap.- Clericul să se mulţumească cu darurile ce i le dau credincioşii, în mod benevol. 99 VI.- Clericul să se ocupe şi cu gospodăria sau cu alte îndeletniciri compatibile cu preoţia. 15 VII.BEŢIA. Clericul care se dedă beţiei «ori să înceteze, ori să se caterisească». 42 ap.- «Clericul inferior şi mireanul care se dedă beţiei ori să înceteze, ori să se afurisească». 43 ap. Vezi şi: CÂRCIUMA.BIBLIE. 85 ap.; 60 Laodic; 24 Cartag.; 2 Atanasie cel Mare. BISERICA. În biserică sau în curtea bisericii să nu se facă ospătărie. Cel ce face să fie afurisit. 74, 76 VI; 28 Laodiceea; 42 Cartag.- Clericul care bagă animale în biserică sau în curtea bisericii, afară de cazul de forţă majoră, să se caterisească; mireanul să se afurisească. 88 VI.- Biserica pângărită de eretici, să fie luată în folosinţă de ortodocşi numai după ce s-a făcut aici rugăciunea cuvenită. Teodor Studitul, Răsp, la întrebarea a 4-a.- «Cel ce se hirotoneşte să se numească special pentru biserica unei cetăţi sau a unui sat, sau mucenicească, sau pentru mănăstire». 6IV.- Biserica, organizându-şi unităţile sale administrative, trebuie să ţină seama de împărţirea politică a Statului. 17 IV; 38 VI.- Principiul organizării Bisericilor naţionale e recunoscut prin canonul 34 ap.- Episcopii să nu-şi întindă jurisdicţia asupra altor biserici afară de eparhia lor. 2II.- Episcopul care ocupă în mod arbitrar o biserică văduvită «să fie lepădat». 16 Antiohia.- Episcopul nu poate lăsa nimănui ca moştenire Biserica sa. 76 ap.BOTEZ. Clericul care admite botezul ereticilor să se caterisească. 46,68 ap.- Clericul care nu săvârşeşte Botezul în numele Sfintei Treimi să se caterisească. 49 ap.- Clericul care nu săvârşeşte la Taina Botezului trei afundări să se caterisească. 50 ap.- Învăţătura de a afunda de trei ori în apă pe cel ce se botează şi învăţătura despre lepădările de Satana le avem din Sf. Tradiţie. 91 Vasile cel Mare.- Botezul unor eretici e valid, al altora nu. 7 II; 7, 8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare; 47, 57 Cartag.; 95 VI.- Cei ce se botează, să înveţe mai întâi credinţa creştină. 78 VI; 46 Laodiceea.- Catehumenul care e bolnav poate fi botezat, deşi nu a împlinit stagiul de catehumen. 26 Nichifor Mărt.; 4 Tim. Alex.; 47 Laodiceea; 5 Chiril Alex.- Cel care a fost botezat de curând nu poate fi cleric. 80 ap.; 12 Neocez.; 3 Laodic; 10 Sardica; 2 I.- Copiii mici se botează spre iertarea păcatelor. Cel ce neagă aceasta, să fie anatema. 110 Cartagina.- Copiii despre care nu se ştie precis dacă au fost botezaţi sau nu trebuiesc botezaţi, ca să nu rămână lipsiţi de curăţirea cea sfinţitoare. 84 VI; 72 Cartagina.- Copilul nou-născut, dacă e în primejdie de moarte, să fie botezat. 38 Nichifor Mărt.- Botezul se săvârşeşte în biserică. Clericii care săvârşesc această Sfântă Taină afară de Biserică, fără aprobarea Episcopului, să se caterisească 31, 59 VI; 121-11.- Botezul se cuvine să fie săvârşit de Episcop sau de presbiter. 50 ap. În caz de nevoie, el poate fi săvârşit şi de monahul simplu, sau de diacon. 44 Nichifor Mărt.; sau de orice creştin. 45 Nichifor Mărt.; Teodor Studitul, Răsp, la întreb. 11.- Botezul nu se repetă. 47 ap.; 48 Cartagina.- De ritualul botezului se ţin: binecuvântarea apei, a untdelemnului şi a botezatului, lepădarea de Satana, ungerea cu untdelemn şi cufundarea de trei ori în apă. 91 Vasile cel Mare.- rudenia de botez, vezi: RUDENIA SPIRITUALĂ.CALOMNIATOR. Cel ce face reclamaţie împotriva clericilor, dacă se constată că aceştia sunt nevinovaţi, iar reclamantul este un calomniator, «să se lepede din comuniune». 19 Cartagina; sau să fie pedepsit cu pedeapsă cu care ar fi fost pedepsit reclamatul, dacă ar fi fost dovedit vinovat. 6 II.CAMĂTA. Cel care ia camătă «ori să înceteze, ori să se caterisească». 44 ap.; 17 I; 10 VI; 4 Laod.; 5, 16 Cartagina.- Cel ce ia camătă nu poate fi cleric. 14 Vasile cel Mare.- Cel ce ia camătă nu se cuvine să se împărtăşească... «dacă stăruieşte în nelegiuire». 32 Nichifor Mărt.CAPELA, vezi: CASĂ DE RUGĂCIUNI, PARACLIS.CARNE. Clericul care se abţine de la mâncare de carne nu pentru înfrânare, ci fiindcă crede că e păcat a gusta carne, «ori să se îndrepteze, ori să se caterisească şi să se lepede din Biserică. Aşijderea şi laicul». 51, 53 ap.; 14 Ancira.- Cel ce osândeşte pe cel ce mănâncă carne, să fie anatema. 2 Gangra.- Făgăduinţa de a nu mânca carne de porc este absurdă. 28 Vasile cel MareCARTE CANONICĂ. Nici un cleric sau mirean (care doreşte să intre în cler) nu poate fi primit în altă eparhie fără carte canonică. 12, 33 ap.; 13 IV; 17 VI.- Clericii să nu călătorească în altă eparhie fără carte canonică. 42 Laodiceea. Vezi şi EPISTOLE CANONICE.CASĂ DE RUGĂCIUNI nu se poate zidi şi în ea nu se poate sluji fără învoirea Episcopului competent. 4IV; 10, 17 VII.- «Nu se cuvine a aduce jertfă prin case de către Episcopi sau presbiteri».58 Laodiceea. Vezi şi: PARACLIS.CATALOGUL CLERICILOR. Episcopul trebuie să aibă catalogul tuturor clericilor. 89 Vasile cel Mare.- Cei ce sunt trecuţi în acest catalog (adică toţi clericii) sunt supuşi întru toate ierarhilor şi normelor bisericeşti. 15, 18, 51 ap.; 16 I: 5 VI.CATALOGUL EPISCOPILOR să se alcătuiască după vechimea hirotoniei lor. 86 Cartagina. CATEHIZARE. Unii eretici, care trec la Ortodoxie, trebuie catehizaţi înainte de a fi primiţi în Biserică. 7 II; 95 VI.- Preoţii au datoria de a catehiza pe copii şi tineret. 10 VII.- Catehizarea catehumenilor au dreptul să o facă numai persoanele încredinţate de Episcop cu aceasta. 26 Laodiceea. Vezi şi: ÎNVĂŢĂTURĂ.CATERISIRE. Se pedepseşte cu caterisirea clericul care:- Aduce la altar altă jertfă decât cea rânduită de Domnul Hristos. 3 ap.; 28 VI.- Divorţează din motive de evlavie. 5 ap.; 13 VI.- Comunică sau se roagă cu un alt cleric caterisit. 1 Antiohia.- Se face vinovat de desfrânare, jurământ fals şi furt. 25 ap.; 4 VI; 3 Vasile cel Mare; 42 Ioan Postnicul.- Îşi însuşeşte un vas sfinţit din biserică şi-1 întrebuinţează spre scopuri necuviincioase. 10 I -II.- Bate pe cineva. 27 ap.; 9 I -II.- Omoară om. 65 ap.; 55 Vasile cel Mare.- Ajunge la demnitatea de cleric prin bani, precum şi acela care hirotoneşte pentru bani, adică simoniacul. 29 ap.; 2 IV; 22 VI; 5, 19 VII.- Dispreţuieşte pe Episcopul său şi se desparte de el. 31, 55 ap.; 5 Antiohia; 13-15 I-II.- Face conspiraţii contra stăpânirii de stat, contra Episcopului sau altor clerici. 84 ap.;18 IV;34VI.- Îşi pierde vremea cu jocuri de noroc sau se dedă beţiei. 42 ap.; 50 VI.- Ia camătă de la debitori. 44 ap.; 171; 10 VI.- Admite ereticilor să săvârşească ceva ca şi clerici. 45 ap.- Admite botezul sau jertfa ereticilor. 46 ap.- Botează din nou pe cel ce are botez adevărat. 47 ap.- Nu săvârşeşte botezul în numele Sfintei Treimi. 49 ap.; sau nu-l săvârşeşte prin 3 afundări. 50 ap.- Se abţine de la nuntă, carne şi vin nu pentru înfrânare, ci fiindcă le consideră lucruri rele. 51, 53 ap.- Nu primeşte pe cel ce se pocăieşte. 52 ap.- Nu poartă grijă de clericii inferiori. 58 ap.- Se leapădă de calitatea de cleric. 62 ap.- Posteşte post negru duminica sau sâmbăta (afară de Sâmbăta mare). 66 ap.; 55 VI.- Primeşte să fie hirotonit a două oară. Aceeaşi pedeapsă se dă şi Episcopului care hirotoneşte pe un cleric a două oară. 68 ap.- Defaimă stăpânirea de stat sau pe dregător. 84 ap.- A fost apostat înainte de hirotonie. 10 I.- Se transferă cu de la sine putere de la o parohie la alta. 10 IV; 10 VII; 3 Antiohia.- După moartea Episcopului, răpeşte bunurile acestuia. 22 IV.- S-a căsătorit a două oară. 3 VI.- Se căsătoreşte după hirotonie. 6 VI; I Neocezareea.- Ţine cârciumă. 9 VI.- Pretinde plată pentru Sfânta Cuminecătură. 23 VI.- Liturghiseşte sau botează afară de biserică, fără aprobarea Episcopului. 31, 59 VI; 10 VII; 12 I-II III.- Nu amestecă vinul, pentru Sf. Euharistie, cu apă. 32 VI.- Îşi însuşeşte şi profanează obiectele sfinţite din biserică. 10 I-II.- Ieromonahul care primeşte în monahism o persoană fără a fi de faţă egumenul mănăstirii în care e chemat să trăiască cel primit în monahism. 2 I-II.- Refuză să se supună judecăţii bisericeşti. 15 Cartagina.- Nu pomeneşte, la Liturghie, pe Episcopul său. De asemenea, şi Episcopul care nu pomeneşte pe Mitropolitul său. 13 I-II; 14 I-II, sau Mitropolitul care nu pomeneşte pe Patriarhul său. 15 I-II.- Episcopul care face hirotonii pentru alte eparhii, sau se amestecă, sub orice formă, în afacerile altei eparhii, fără învoirea celor în drept. Cu aceeaşi pedeapsă sunt loviţi şi cei hirotoniţi, pe nedrept, de alt episcop. 35 ap.; 13 Antiohia.- Episcopul care împarte o Mitropolie în două, pentru a deveni şi el Mitropolit. 12 IV.- Episcopul care trăieşte în căsătorie. 12 VI.- Episcopul care sfinţeşte o biserică fără sfintele moaşte. 7 VII.- Episcopul care primeşte clerici din altă eparhie fără carte canonică şi clericul care pleacă fără carte canonică. 7 VI. - Episcopul care, fără cauză justă, lipseşte din eparhie mai mult de şase luni. 16 I-II.- Episcopul-Vicar, dacă face hirotonii fără aprobarea Episcopului. 10 Antiohia.CATERISIREA pronunţată de Episcopi eterodocşi asupra clericilor ortodocşi este fără valoare. 3 III. CATERISIT. Cel caterisit în mod legal trece în rândul mirenilor şi nu mai poate îndeplini nici un serviciu clerical. 27, 28 Cartagina; 8 Nic. al Constantinopolului; 21 VI.- Caterisitul care ar îndrăzni să săvârşească servicii divine să fie exclus cu totul din Biserică (afurisit). 28 ap.; 4 Antiohia.- Clericul caterisit, dacă se pocăieşte de păcatul pentru care a fost caterisit, i se poate permite să poarte semnele externe clericale. 21 VI.- Cel care comunică cu un caterisit să fie lepădat din Biserică. 4 Antiohia.- Clericul care se roagă cu un cleric caterisit să se caterisească. 11 ap.- Episcopul nu poate fi caterisit de doi Episcopi, ci numai de sinodul episcopesc. 2 Sin. local din C-pol, din anul 394. Iar în lipsa sinodului, de 12 episcopi; presbiterul, de 6 episcopi, diaconul de 3 episcopi, iar ceilalţi clerici, de un Episcop. 12, 20, 100 Cartagina.- Episcopul poate fi caterisit numai de sinod. Ceilalţi clerici pot fi caterisiţi de Episcopul lor. 4 Antiohia; 20 Cartag.CĂLĂTORIE. Clericii să nu călătorească fără ştirea Episcopului şi fără carte canonică. 41, 42 Laodiceea. CĂLUGĂR, vezi: MONAH. CĂLUGĂRIE, vezi: MONAHISM. CĂLUGĂRIŢĂ, vezi: MONAHIE. CĂSĂTORIE este instituită de Dumnezeu. 51 ap; 21 Gangra.- Cleriul care se abţine de la căsătorie nu pentru înfrânare, ci pentru că o consideră păcat să se caterisească şi să se lepede din Biserică. 51 ap.- Cel ce defaimă căsătoria să fie anatema. 1, 4, 9, 10, 14 Gangra.- Căsătoria după hirotonie este oprită. Cei ce au intrat în cler necăsătoriţi nu se mai pot căsători, afară de cazul când sunt numai citeţi sau cântăreţi. Cei ce calcă această dispoziţie să se caterisească. 26 ap.; 3, 6, 13 VI; 11 Neocezareea.- Episcopii trebuie să fie necăsătoriţi. Cei ce nesocotesc această dispoziţie să se caterisească. 12 VI.- Diaconii se pot căsători şi după hirotonie. 10 Ancira (abrogat prin can. 6 VI).- Căsătoria dintre ortodocşi şi eretici sau păgâni nu e permisă. Cel ce nu respectă această dispoziţie se afuriseşte. dacă însă doi eterodocşi au încheiat o căsătorie legală şi unul din ei se converteşte apoi la credinţa ortodoxă, iar celălalt rămâne tot eterodox, căsătoria lor să nu se desfacă, dacă soţii se învoiesc să trăiască împreună mai departe. 72 VI; 14 IV; 10 Laodiceea; 23 Ioan Postnicul.- Căsătoria ortodocşilor cu ereticii e permisă numai în cazul când partea eretică promite că va trece la Ortodoxie. 31 Laodiceea; 14IV.- Cei ce a avut o concubină sau s-a căsătorit cu o văduvă, ori divorţată, ori desfrânată nu poate fi cleric. 17, 18 ap.; 3 VI.- Căsătoria (consecutiv) cu două surori sau cu două nepoate de frate sau de soră este oprită. 19 ap.; 5 Teofil. Alex.- Diaconiţele care se căsătoresc să fie anatema şi ele, şi cei ce le iau de soţii. 15 IV.- Nu se cuvine a ţine nunţi în Patruzecime. 52 Laodiceea.- Căsătoria în săptămâna I-a după Paşti e oprită. 66 VI.- Cei ce se căsătoreşte cu logodnica altuia să se pună sub acuză de adulter. 98 VI; 22 Ioan Postnicul.- Cei ce s-au căsătorit cu două surori, sau cel ce a luat pe soţia fratelui său, sau pe sora soţiei sale, nu se primeşte la pocăinţă înainte de a se desface acea căsătorie nelegiuită. 23, 78, 87 Vasile cel Mare; 11 Tim. Alexandrinul.- Cei ce din neştiinţă încheie o căsătorie nelegiuită să fie tratat cu blândeţe, dacă desface căsătoria şi regretă în mod sincer ceea ce a făcut. 13 Teofil. Alex.- Presbiterul care, din neştiinţă, a încheiat o căsătorie ilegală pierde dreptul de a săvârşi serviciul divin, însă i se permite să poarte denumirea de presbiter şi să şadă între preoţi, bineînţeles dacă a desfăcut căsătoria ilegală. 26 VI; 27 Vasile cel M. Vezi şi IMPEDIMENTE LA CĂSĂTORIE, DIVORŢ.CĂSĂTORIA a II-a se permite. 87 Vasile cel Mare.- Cel ce s-a căsătorit de două ori după botez nu poate fi cleric. 17 ap.; 3 VI; 12 Vasile cel Mare.- Presbiterul să nu ia parte la nunţile celor căsătoriţi a două oară. 7 Neocezareea.CĂSĂTORIA a IV-a e oprită. 4 Vasile cel Mare.CÂNTAREA bisericească să fie lină. Cei ce cântă în biserică să nu strige, «silind firea spre răcnire». 75 VI. În Biserică nu se cântă cântări neaprobate de autoritatea bisericească. 59 Laodiceea.CÂRCIUMA. Clericii nu au voie să intre în cârciumă. Cei ce mănâncă în cârciumă, afară de cazul când sunt în călătorie, să se afurisească. 54 ap.; 24 Laodiceea; 40 Cartagina.- Clericul care ţine cârciumă, ori să înceteze, ori să se caterisească: 9 VI.CELIBAT. Cei ce sunt apţi de a fi clerici pot fi hirotoniţi şi dacă nu sunt căsătoriţi, însă după hirotonie nu mai au voie să se căsătorească. 26 ap.; 6 VI; 6 Vasile cel Mare.- Cel ce a făcut vot de celibat nu se mai poate căsători. 16 IV; 18 Vasile cel Mare.- Celibatul nu este condiţie la intrarea în cler. 13 VI.CETATE. Dacă o cetate este ridicată în rang de către autoritatea de stat, să aibă şi biserică în vedere acest lucru şi împărţirea teritoriilor bisericeşti să urmeze celei politice. 17 IV; 38 VI.- Dacă o cetate a fost onorată cu titlul de Mitropolie, atunci şi episcopul de acolo se va bucura de onoruri mitropolitane, însă prin aceasta nu se va aduce nici o ştirbire drepturilor vechiului Mitropolit, 12 IV.- Să nu fie doi Episcopi într-o cetate. 8 I.CINCIZECIME. În zilele Cincizecimii trebuie să ne rugăm stând, nu plecând genunchii la pământ. 20 I; 91 Vasile cel Mare. CIRCUMSCRIPŢIILE BISERICEŞTI. Împărţirea lor să se facă avându-se în vedere împărţirea politică a statului. 17 IV; 38 VI. CIRCUMSTANŢE AGRAVANTE. Păcatele săvârşite cu neruşinare se pedepsesc mai aspru. 37 Nichifor Mărt. CIRCUMSTANŢE ATENUANTE. Cel ce-şi mărturiseşte singur păcatul va fi supus unor epitimii mai blânde; iar celui ce, în timpul penitenţei dă dovezi de îndreptare i se poate scurta timpul penitenţei. 4, 5 Grig. Nyssa; 61 Vasile cel Mare; 13 Teofil Alex.; 29, 30 Nichifor Mărt. CITAŢIE. Clericul care este învinuit de ceva trebuie citat în faţa forului judecătoresc competent, pentru a fi judecat. dacă nu se prezintă, va fi judecat şi pedepsit în lipsă. 74 ap.; 19 Cartagina. CLERIC poate fi orice creştin vrednic, fără a se avea în vedere neamul din care se trage. 33 VI.- În cler poate fi primit: cel vătămat la ochi sau rănit la picior. 77 ap.; cel ce a fost în mod forţat castrat de alţii sau dacă s-a născut famen. 21 ap.; cel născut din flori sau din căsătoria a două sau a treia. 8 Nichifor Mărt.- Nu poate fi cleric: cel ce s-a căsătorit de două ori după botez, sau care a avut concubină. 17 ap.; 3 VI; 12 Vasile cel Mare; cel ce s-a căsătorit cu o văduvă sau divorţată sau desfrânată. 18 ap.; 3 VI; cel ce a fost căsătorit cu două surori sau cu o nepoată de soră. 19 ap.; 5 Teofil Alex.; cel ce s-a mutilat. 22 ap.; 11; cel ce este dovedit ca desfrânat sau adulter. 61 ap.; 9 Neocez.; 3 Teofil Alex.; 7, 36 Nichifor Mărt.; cel ce este surd sau orb. 78 ap.; cel ce are demon. 79 ap.; cel ce e botezat de curând. 80 ap.; 2,1; 10 Sardica; 3 Laodiceea; cel ce a fost botezat pe patul de boală. 12 Neocezareea; cel ce s-a lepădat de credinţă, fără a fi fost forţat, 3 Atanasie cel Mare.; cel ce are în familia Să membri eterodocşi. 36 Cartagina; acela a cărui soţie a comis un adulter.8 Neocezareea; 21 Ioan Postnicul; cel ce în copilărie a fost pângărit de cineva. 30 Ioan Postnicul; cel care a furat bunuri publice. 42 Ioan Postnicul.- Clericul care se castrează pe sine să se caterisească. 23 ap.; 11.- Nimeni nu poate fi primit în cler fără a i se examina conduita sa religioasă şi morală. 9 I; 89 Vasile cel Mare; 4 Chiril Alex.- Nimeni nu are dreptul să îndeplinească vreo funcţie clericală înainte de a fi primit formal în cler. 14 VII.- Nimeni nu poate fi primit în cler fără o destinaţie specială. 6 IV.- Clericul nu poate fi în acelaşi timp titular la două biserici. 10 IV; 15 VII.- Clericii străini să nu se primească de către alţi Episcopi. 54, 90 Cartagina.- Clericul care se mută în altă parohie, împotriva voinţei Episcopului său, să fie silit să se înapoieze la parohia sa, iar dacă nu vrea, să fie excomunicat. 15 ap.; 15, 16 I; 5, 20IV; can. 3 Antiohia zice: să fie caterisit.- Nici un cleric nu poate pleca spre a se aşeza în altă eparhie fără scrisoare de demitere (canonică) de la Episcopul său. Cel ce pleacă fără o astfel de scrisoare să se caterisească atât el, cât şi Episcopul care l-a primit. 17 VI; 10 VII; 13 IV.- Dacă un cleric afurisit merge în alta eparhie, şi acolo e primit fără scrisori de recomandare, să se afurisească, atât el, cel primit, cât şi cel care 1-a primit. 12, 13 ap.- Clericul care, hirotonit fiind pe seama unei biserici, nu vrea să meargă şi să ocupe locul pentru care a fost hirotonit să se afurisească. Dacă însă (Episcop fiind) se duce, dar nu-1 primeşte poporul, atunci să fie afurisiţi clericii acelui ţinut. 36 ap.; 17 Antiohia.- Numirea unui cleric făcută într-o altă eparhie, fără învoirea Episcopului său, e nulă. 15 Sardica.- Clericul care petrece mai mult timp în altă eparhie fără autorizaţia Epis¬copului său să fie pedepsit. 23 IV; 16 Sardica.- Clericul care e transferat de la o biserică la alta să nu se amestece în chestiunile bisericii de la care a fost transferat. În caz contrar, se cateriseşte. 10 IV.- Clericul să nu facă nimic fără învoirea Episcopului. 39 ap.; 57 Laodiceea.- Să nu călătorească fără ştirea episcopului. 41 Laodiceea.- Să nu călătorească fără carte canonică. 42 Laodiceea.- Clericul care defaimă pe Episcopul său, sau pe un alt cleric, să se caterisească. 55, 56 ap.- Clericul care nu se supune Episcopului său să fie pedepsit cu pedepsele prevăzute de canoane. 8 IV.- Clericul care face sau participă la complot împotriva stăpânirii de stat, împotriva Episcopului, sau împotriva altor clerici, să se caterisească. 31 ap.; 84 IV; 34 VI.- Clericul care defaimă pe Episcopul său şi, separându-se de el, face adunare îndeosebi, deşi nu ştie nici o vină asupra Episcopului, să se caterisească. 31 ap.; 31 VI; 4 Vasile cel Mare; 5 Antiohia; 35 Laodiceea; 13, 14 I-II; 10 Cartagina. Alte canoane spun: să fie anatema. 6 Gangra; 11 Cartagina.- Clericul care liturghiseşte sau botează în afară de biserică, fără învoirea Episcopului, să fie caterisit. 31, 59 VI; 10 VII; 12 I-II.- Clericul care nu pomeneşte la Liturghie pe Episcopul său sau Episcopul care nu pomeneşte pe Mitropolitul său să se caterisească. 13-15 I-II.- Clericul care se face vinovat de desfrânare, sperjur, furt sau alt păcat de moarte să se caterisească. 25 ap.; 4 VI; 3, 32 Vasile cel Mare; 18 Ioan Postnicul.- Cel caterisit, dacă îndrăzneşte să facă servicii divine, «să nu mai aibă nădejde... de reintegrare». 4 Antiohia; 28 ap.; 29 Cartagina.- Clericul care se îndeletniceşte cu vrăjitoria, sau cu descântec, sau cu ghicitoria, sau cu astrologia să se arunce din Biserica. 36 Laodiceea; 72 Vasile cel Mare.- Ereticul nu poate fi martor împotriva clericului. Un singur martor nu-i suficient pentru a dovedi vinovăţia clericului. 75 ap.- Clericul să se despartă de soţia sa, dacă aceasta a comis adulter. Dacă nu se desparte, să înceteze din preoţie. 8 Neocez.; 21, 62 Ioan Postnicul.- Alegerile clericilor se fac de cler şi credincioşi. 6 Sardica; 50 Cartagina; 89 Vasile cel Mare; 7 Teofil Alex.- Clericul care refuză promovarea ce i se face de către Episcop să fie scos şi din treapta pe care n-a vrut să o părăsească. 31 Cartagina.COMERŢ. Cel ce face comerţ în curtea bisericii să se afurisească. 76 VI. COMPLICITATE. Clericii sau monahii care se unesc cu cei ce dispreţuiesc sau vor să facă vreun rău stăpânirii de stat, sau altor clerici, să se caterisească. 31 ap., 84 ap.; 18 IV; 34 VI. CONCUBINAJUL nu este nuntă. De aceea, cei ce trăiesc astfel să se despartă. 26 Vasile cel Mare.- Cel ce trăieşte în concubinaj cu femeia căsătorită sau logodită cu altul e vinovat de adulter. 37 Vasile cel Mare.CONSPIRAŢIE, vezi CATERISIRE.CONTUMACIE. Clericul care este citat în faţa forului judecătoresc bisericesc şi nu se prezintă va fi judecat în lipsă. 74 ap.; 19, 77 Cartagina. COPIII despre care nu se ştie dacă sunt botezaţi sau nu trebuiesc botezaţi. 72 Cartagina. Dacă dovedesc viaţă vrednică de preoţie, pot fi hirotoniţi. 8 Nichifor Mărturisitorul.CREDINŢA. 6 Neocezareea; 1 II; 7 III; 2 Cartag.; 1 VI. CRUCE. 91 Vasile cel Mare; 73 VI. CTITOR. 1 I-II. CUMINECĂTURA celor bolnavi de moarte să li se dea, chiar dacă se află sub epitimie, ca să nu fie lipsiţi de merindea cea mai de pe urmă. 13 I; 6 Ancira; 7 Cartagina; 73 Vasile cel Mare; 2, 5 Grig. Nyssa.- Clericul care cere plată pentru Sf. Cuminecătură să se caterisească. 23 VI; Ghenadie al Constantinopolului.- Sf. Jertfa să o săvârşească numai persoane care au ajunat. 29 VI; 41 Cartagina.- Celui bolnav, în primejdie de moarte, se cuvine să i se dea Sf. Cuminecătură, «chiar şi după ce a gustat mâncare». 9 Nichifor Mărt.- Numai clericii au voie să se cuminece în altar. 19 Laodiceea.- «Nu se cuvine călugăriţelor să se împărtăşească de la călugărul presbiter tânăr când acesta slujeşte şi împărtăşeşte». 23 Nichifor Mărt.CUMUL. Un cleric nu poate funcţiona, în acelaşi timp, la două biserici. Cel ce nu respectă această dispoziţie se cateriseşte. Excepţie se admite numai acolo unde este lipsă de clerici. 10 IV; 15 VII.CUSCRIA este impediment la căsătorie până la gradul IV inclusiv. De aceea este interzis să se căsătorească: tatăl şi fiul cu mama şi fiica (gr. II); tatăl şi fiul cu două surori (gr. III); doi fraţi şi două surori (gr. IV). Cei ce nesocotesc această rânduială «să cadă sub canon de 7 ani, fireşte după ce s-au despărţit de însoţirea nelegiuită». 54 VI. Vezi şi RUDENIA.DARUL dumnezeiesc nu se vinde. Clericul care cere plată pentru Sf. Cuminecătură să se caterisească. 23 VI; Vezi şi: SIMONIE.DEFĂIMARE. Clericul care defăimează pe Episcop să se caterisească. 55 ap.; 13 I-II.- Clericii inferiori care defăimează pe presbiteri sau pe diaconi să se afurisească. 56 ap.- Episcopul care defăimează pe mitropolitul său să se caterisească. 14 I-II.- Clericul care defăimează stăpânirea de stat sau pe dregători să se caterisească; mireanul să se afurisească. 84 ap.- Clevetitorii nu au dreptul să acuze pe Episcop. 8 Cartagina.- Clericii să nu fie bârfitori. 89 Vasile cel Mare. Vezi şi: DISPREŢ.DEFECTE CORPORALE. Cel ce este vătămat la ochi sau rănit la picior, dar are celelalte calităţi fizice şi psihice, poate fi cleric. 77 ap.- Cel surd sau orb nu poate fi cleric. 78 ap. DEGRADARE. Episcopul nu poate fi degradat la treapta de presbiter, căci dacă nu e vrednic să săvârşească Sf. Taine ca Episcop, nu este vrednic să le săvârşească nici ca presbiter. 29 IV.DEMISIE. Episcopul, în principiu, nu poate demisiona. 36 ap.; 29 IV; 17 Antiohia; 3 Chiril Alex.- Episcopul nu poate fi înlocuit decât dacă-şi dă demisia sau dacă e caterisit. 16 I-II.DEPUNERE, vezi şi: CATERISIRE.DEZBINARE. Cei ce produc dezbinări în Biserică, prin nesupunere faţă de autorităţile bisericeşti, să fie predaţi autorităţilor lumeşti, pentru a fi pedepsiţi. 5 Antiohia; 9 I-II. Vezi şi: SCHISMA. DESCÂNTĂTOR, vezi: VRĂJITOR. DESFACEREA CĂSĂTORIEI. Vezi: DIVORŢ. DESFRÂNARE. Clericul care se face vinovat de desfrânare să se caterisească. 25 ap.; 4 VI; 3, 32, 69 Vasile cel Mare; 18 Ioan Post.- Presbiterul care desfrânează să fie exclus de la rugăciunea comună şi să fie pus în rândul penitenţilor. 1 Neocezareea.- Cel ce se căsătoreşte cu desfrânată nu poate fi cleric. 18 ap.; 3 VI.- Cel ce e dovedit că a desfrânat să nu se promoveze în cler. 61 ap.; 7, 36 Nichifor Mărt. Dacă din greşeală a fost promovat, să fie exclus din cler. 3, 6, 9 Teofil Alex.- Monahii care desfrânează să fie supuşi epitimiilor pentru desfrânaţi. 44 VI. Să fie supuşi epitimiei adulterilor. 60 Vasile cel Mare; să nu se împărtăşească doi ani, în care timp să postească şi să facă mătănii. 16 Ioan Postnicul. Vezi şi: ADULTER.DEZLEGAREA DE AFURISIRE. Clericul afurisit nu poate fi dezlegat decât de Episcopul care l-a afurisit, sau de urmaşul legitim al acestuia. 32 ap.; 6 Antiohia.DEZLEGAREA POSTULUI. Cei bolnavi sunt dispensaţi de a posti. 69 ap.; 10 Tim. Alex.DEVOLUŢIUNEA (Dreptul de devoluţiune). Dacă un Episcop sau Mitropolit întârzie să instituie econom în eparhia sa, sau să completeze posturile necesare, sau nu rezolvă chestiunile bisericeşti în conformitate cu canoanele, Patriarhul pentru Mitropoliţi şi Episcopii sufragani, sau Mitropolitul pentru Episcopii săi, are dreptul de a completa posturile vacante, sau de a rezolva chestiunile bisericeşti din acea eparhie fără ierarhul respectiv. De asemenea, şi Episcopul are dreptul de a institui econom la mănăstire, dacă egumenul nu completează acest post. 11 VII; 52, 55 Cartag.DIACONUL se hirotoneşte de un Episcop. 2 ap.- Nu poate face nimic fără ordinul Episcopului. 15, 39 ap.- Să nu se mute din oraş în oraş. Dacă pleacă în altă eparhie fără învoirea Episcopului, să nu mai liturghisească , ci «să se împărtăşească ca un laic». 15 ap.; 15 I.- Diaconul care-şi părăseşte parohia să şi nici la invitarea Episcopului nu vrea să se întoarcă la locul de unde a plecat să se caterisească. 3 Antiohia.- Nu poate fi primit în altă eparhie fără scrisoare de recomandare. 33 ap.- Care-şi leapădă soţia, sub cuvânt de evlavie, să se afurisească, iar dacă persista, să se caterisească. 5 ap.; 13 VI.- Nu poate fi diacon cel ce s-a căsătorit de două ori după botez sau a avut concubină. 17 ap.; 12 Vasile cel Mare; sau dacă a luat văduvă, sau lepădată, sau desfrânată. 18 ap.; 3 VI.- Nu poate cumineca pe preoţi, 18 ap.;- Să stea la serviciile divine în urma preoţilor. dacă nu se supune acestei dispoziţii, să piardă diaconia. 7 VI; 18 I; 20 Laodiceea. Însă în cazul când este reprezentantul Episcopului, Mitropolitului sau al Patriarhului, la adunări afară de biserică (adică nu la serviciile divine), «atunci i se va da cinstea ca celui ce suplineşte locul aceluia». Deci va putea sta chiar între Episcopi. 7 VI.- Care e neînsurat, dacă declară la hirotonie că are de gând să se căsătorească, se poate căsători şi după hirotonie. 10 Ancira.- Care s-a hirotonit necăsătorit nu se mai poate căsători. 26 ap.; 6 VI. Vezi şi: CLERIC.DISC. Clericul care-şi însuşeşte şi profanează Sf. Disc să se caterisească 10 I- II.DISPENSA. Episcopul are dreptul de a dispensa pe fiii săi sufleteşti de la observarea anumitor prescripţii canonice. 12 I; 16 IV; 102 VI; 2, 5, 7 Ancira; 6, 43 Cartagina; 1 Vasile cel Mare; 4, 5, 7 Grig. Nyssa.DISPREŢ. Clericul care dispreţuieşte pe Episcopul său şi se separă de el să se caterisească; mireanul să se afurisească. 31 ap.; 5 Antiohia; 10, 11 Cartagina.DIVORŢ. Clericul care divorţează de soţia sa, din motiv de evlavie, să se afurisească, iar dacă stăruie în greşeală, să se caterisească. 5 ap.; 15 VI.- Presbiterul care, din neştiinţă, a încheiat o căsătorie ilegală trebuie să divorţeze. 26 VI.- Clericul trebuie să divorţeze de soţia sa, dacă ea a comis adulter. dacă nu divorţează, încetează de a mai fi cleric. 8 Neocezareea; 21, 62 Ioan Postnicul.DOBÂNDA vezi: CAMĂTA.DOJANA. Episcopul care, afară de forţă majoră, nu merge la sinod, să fie mustrat, frăţeşte. 19 IV; 8 VI. DOVEZI LA JUDECATĂ. Pentru a dovedi vinovăţia cuiva, se cer cel puţin doi martori. Un martor nu e suficient. 75 ap.; 85 VI; 132 Cartagina.- Nimeni nu poate fi pedepsit fără a se dovedi vinovăţia lui. 133 Cartagina. Vezi şi MARTOR.DOXOLOGIA. «Mărire Tatălui, împreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt» este ortodoxă. Aceasta se poate dovedi cu Sf. Tradiţie. 92 Vasile cel Mare.DUHOVNICUL să dea fiecărui penitent doctoria duhovnicească potrivită păcatelor săvârşite de acesta. 1, 8 Grig. Nyssa; 102 VI; Ioan Hrisostom. Îndrumări adresate duhovnicilor.- Să nu divulge păcatele ce i-au fost mărturisite în Taina Spovedaniei. 34 Vasile cel Mare; 28 Nichifor Mărt.; 132 Cartagina.- Să se oprească de la Sf. Cuminecătură, dar să nu interzică intrarea în biserică celor ce mărturisesc păcate grele, ascunse. 28 Nichifor Mărturisitorul.- Să procedeze cu chibzuinţă cu cei ce, de bunavoie, îşi mărturisesc păcatele. 30 Nichifor Mărturisitorul.DUMINICA. Clericul care posteşte (post sec) Sâmbăta sau Duminica (afară de Sâmbăta Mare) să se caterisească; mireanul să se afurisească. 66 ap.; 55 VI;- «Dacă cineva, pentru asceza părută, ar ajuna Duminica, să fie anatema». 18 Gangra.DUMNEZEU. Orice acţiune să înceapă şi să sfârşească cu Dumnezeu. 1 VI.ECDIC. vezi: AVOCAT.ECONOM. Fiecare eparhie să aibă un econom cleric, care să chivernisească averea bisericească «după socotinţa Episcopului său». 26 IV; 11 VII.- Dacă Episcopul nu numeşte econom în eparhia sa, are dreptul să numească Mitropolitul econom, în acea eparhie, peste capul Episcopului, sau Patriarhul peste capul Mitropolitului. 11 VII.- «Venitul Bisericii văduvite să se păstreze nevătămat de către economul acelei Biserici». 25 IV.EGUMENUL are datoria de a supraveghea pe călugări. Cel ce neglijează această datorie să fie afurisit. 3 I-II.- Care primeşte pe cineva în monahism, fără a fi făcut ucenicie (noviciat), să fie înlăturat din egumenie. 5 I-II.- Călugării care ies din mănăstire fără învoirea egumenului «să se supună epitimiilor cuvenite». 46 VI.- Egumenul care risipeşte averea mănăstirii, sau o vinde, să fie izgonit din mănăstire. 12 VII.- Egumenul care e presbiter are voie să săvârşească hirotesie de citeţ şi ipodiacon în mănăstirea sa. 14 VII; 6 Nichifor Mărt.- Egumenul care primeşte în mănăstire, pentru bani, pe cei ce intră în monahism să se caterisească. 19 VII.- Se numeşte de Episcop. 80 Cartag.; 1 I-II.- Episcopul nu are voie să pună egumen la o mănăstire din eparhia Să pe un călugăr din altă eparhie, dacă acesta nu aduce scrisoare de demitere de la Episcopul competent. 80 Cartagina.- Legătura pusă de egumen asupra unui călugăr poate fi dezlegată de Episcop. 7 Nic. al Constantinopolului.EPARHIA este condusă de Episcop. 9 Antiohia.- Episcopul nu are voie să meargă, nepoftit, în eparhie străină şi să se amestece în afacerile acelei eparhii. 35 ap.; 2 II; 20 VI; 18 Ancira; 3, 11 Sardica; 13, 22 Antiohia.- «Împărţirea parohiilor (eparhiilor) bisericeşti să urmeze alcătuirilor civile şi de stat». 17 IV; 38 VI.EPILEPSIE. Cei ce suferă de epilepsie cronică nu pot fi clerici. 79 ap. EPISCOPIE. Episcopul care zideşte mănăstiri în paguba Episcopiei «să se supună certării cuvenite». 7 I-II. Vezi şi: EPARHIE. EPISCOPUL «Să se hirotonească în prezenţa a doi sau trei episcopi». 1 ap.- Să fie hirotonit de trei Episcopi. 66 I; 13, 49 Cartagina.- Cel ce ajunge la această demnitate, prin bani, să se caterisească, «atât dânsul, cât şi cei ce 1-au hirotonit, şi să se taie desăvârşit şi de la împărtăşire». 29 ap.; 22 VI; 5 VII.- Să fie examinat înainte de hirotonie de către Mitropolit, spre a se constata dacă cunoaşte bine sau nu Sf. Scriptură şi canoanele. 2 VII; 12 Laodiceea.- Instituirea trebuie făcută în termen de 3 luni de la data vacantării. 25 IV.- Episcopul interimar să nu ţină scaunul văduvit, ci să se străduiască ca cel mult într-un an să fie ocupat cu titular. 74 Cartagina.- Să nu fie instituit în localităţi mici. 57 Laod.; 6 Sardica.- Să nu fie instituit în eparhia al cărei Episcop e încă în funcţiune. 16 I-II.- Să nu fie doi Episcopi într-un oraş. 8 I.- Episcopul care refuză să-şi ocupe scaunul pentru care a fost hirotonit să se afurisească. 36 ap.; 17 Antiohia.- Deţine puterea supremă în eparhia sa. «Clericii să nu săvârşească nimic fără învoirea Episcopului, căci el este cel căruia i s-a încredinţat poporul Domnului şi de la el se va cere socoteala pentru sufletele lor». 34 ap.; 8 IV; 31, 102 VI; 14 VII; 9 Antiohia.- Are putere asupra mănăstirilor şi călugărilor din eparhia sa. 4, 8, 24 IV; 41 VI; 12, 17 VII.- Care nu se îngrijeşte de eparhie să se lipsească de comuniune. 123 Cartagina.- Să nu se ocupe cu afacerile proprii, în dauna afacerilor bisericeşti. 71 Cartagina.- Hirotoneşte clerici pentru toate treptele bisericeşti. 2 ap.- Care hirotoneşte ca urmaş la episcopie pe o rudă a sa să se afurisească. 76 ap.; 23 Antiohia.- Care repetă o hirotonie validă să se caterisească. 68 ap.- Care hirotoneşte sau numeşte pe cineva într-o funcţie bisericească pentru plată să se caterisească. 2 IV; 22 VI.- Are dreptul de a judeca pe clericii din eparhia sa. 5 I; 9 IV: 102 VI; 14 Sardica.- Să judece după dreptate. 5 I; 4 VII.- Să nu condamne pe nimeni, fără dovezi suficiente. 133 Cartagina; 6 Teofil Alex.- Care face hirotonii în altă eparhie, fără învoirea celor în drept, să se caterisească. 35 ap; 13 Antiohia.- Să nu-şi întindă jurisdicţia asupra altor biserici, afară de eparhia sa. 35 ap.; 2 II; 8 III; 17 VI; 13 Antiohia; 56 Cartagina.- Care se amestecă în altă eparhie, fără învoirea forurilor competente, să se caterisească. 13, 22 Antiohia; 2 II; 20 VI; 18 Ancira; 3, 11 Sardica.- Care primeşte clerici din altă eparhie fără carte canonică să se afurisească. 16 ap; 16 I; 20 IV; 18 VI; 3 Antiohia; 13 Sardica; 54, 80, 90 Cartagina.- Care pune «slujitor (bisericesc) străin, din altă eparhie, în vreo treaptă, fără învoirea Episcopului său propriu, acest fel de aşezare să se considere nulă», iar Episcopul care a făcut instituirea să fie admonestat. 15 Sardica.- Să fie necăsătorit. 12 VI.- Cel ce este ales Episcop, dacă este căsătorit, trebuie să se despartă de soţia sa, iar ea să intre în mănăstire. 48 VI.- Averea Episcopului să fie deosebită de averea eparhiei. Episcopul poate lăsa prin testament averea sa cui voieşte. 40 ap.; 24 Antiohia. Nu o poate însă lăsa prin testament eterodocşilor. Dacă o lasă acestora, să se pronunţe, şi după moarte, anatema asupra lui. 81 Cartagina.- Episcopul e dator să poarte grijă de averea bisericească. 38, 41 ap. Să o administreze cu un econom cleric. 26 IV; 11 VII.- Să nu vândă averea bisericească fără ştirea sinodului şi a presbiterilor săi. 33 Cartagina.- Să înveţe pe fiii săi sufleteşti, mai ales în Duminici, credinţa ortodoxă. 19 VI. - Are dreptul de a pregăti Sf. Mir, a consacra fecioarele, a sfinţi bisericile şi a graţia pe penitenţi. 6, 43, 126 Cartag.- Să dea certificate de hirotonie persoanelor pe care le hirotoneşte. 89 Cartagina.- Are dreptul să mărească sau să micşoreze pedepsele bisericeşti şi să graţieze pe penitenţii care se căiesc sincer de păcatele lor. 121; 16 IV; 102 VI; 2, 5, 7 Ancira; 6,43 Cartagina; 1, 74, 84, 85 Vasile cel Mare; 5, 7 Grig. Nyssa.- Nu are voie să îmbrăţişeze viaţa de schimnic, deoarece el e chemat să conducă, nu să fie condus, cum sunt monahii. «Dacă vreun Episcop... ar voi să se pogoare la viaţa monahiceasca şi să îndeplinească locul pocăinţei, acesta să nu mai aibă pretenţie la demnitatea arhierească». 2 Sin. local din C-pol (Sf. Sofia).- Între episcopi, întâietatea să o aibă cel mai vechi hirotonit. 86 Cartagina.- Episcopul în principiu nu poate demisiona. 36 ap.; 17 Antiohia; 3 Chiril Alex. în unele cazuri, pentru motive excepţionale, poate demisiona. 88 Cartagina. Vezi şi: DEMISIE.- Dă clericilor scrisoare de demitere (canonică). 17 VI; scrisoare de pace, 11 IV; scrisoare de recomandare. 11 IV; 12 ap.- Nu poate fi degradat la treapta de presbiter, căci dacă nu e demn să săvârşească Sfintele Taine ca Episcop, nu este demn nici de presbiter. 8 I; 29 IV;- Cel care e acuzat să fie judecat de sinod. 74 ap.; 9, 17 IV; 15 Antiohia. 3 Sardica. Vezi şi: FORURI JUDECĂTOREŞTI, APEL.- Dacă nu se prezintă la forul de judecată în care e citat, să fie judecat în lipsă. 74 ap.; 19 Cartagina.- Nu poate fi caterisit de doi Episcopi. 1 Sin. din C-pol din anul 394.- Care prin vicleşug caută să se mute de la o eparhie la alta să fie pedepsit astfel că «nici la sfârşitul (vieţii) să nu se învrednicească nici chiar de comuniunea laicilor». 1, 2 Sardica.- Să nu-şi mute reşedinţa din locul stabilit (catedrala) în altă localitate din eparhie. 71 Cartagina.- Care lipseşte mai mult de 6 luni din eparhie, fără motive binecuvântate, «Să se înstrăineze desăvârşit de cinstea şi de demnitatea de Episcop». I-II- Ereticul nu poate fi martor împotriva Episcopului. 75 ap.- Episcopul poate fi acuzat numai de oameni vrednici de credinţă. 74 ap. Nu poate fi acuzat de eretici, schismatici, anatematizaţi, excomunicaţi, de cei ce stau sub acuză, de imorali etc. 6 II; 21 IV; 8, 128, 219 Cartagina.EPISTOLELE CANONICE sunt de trei feluri: 1. de recomandare; 2. de dimitere (canonice); şi 3. de pace.- «Dacă vreun cleric sau laic, afurisit sau neprimit, ducându-se în altă cetate, se va primi fără scrisori de recomandare, să se afurisească şi cel ce 1-a primit, şi cel ce s-a primit». 12 ap.- Nici un cleric să nu fie primit în altă eparhie fără scrisoare de recomandare. 33 ap.; 11, 13 IV.575- Episcopii din Africa să nu călătorească la Roma fără a avea de la primatul lor scrisoare «de dimitere formală sau de recomandare». 23 Cartagina.- Nici un cleric «nu are voie să se aşeze în altă biserică fără scrisoare de dimitere de la Episcopul sau». 17 VI.- Clericii care merg la curtea Vasileilor să nu meargă fără scrisori de dimitere de la Episcopul lor. 106 Cartagina.- «Săracii şi cei ce au nevoie de ajutor... să călătorească numai cu epistole bisericeşti de pace». 11 IV.- «Nici unul dintre străini să nu se primească fără (scrisori) de pace». 7 Antiohia.- «Presbiterii rurali să nu dea scrisori canonice, decât numai către Episcopii învecinaţi să trimită scrisori; horepiscopii neprihăniţi însă să dea (scrisori) de pace». 8 Antiohia.- Clericul să nu călătorească fără carte canonică. 42 Laod. Vezi şi: CARTE CANONICĂ.EPITIMIA. Cei ce au primit de la Dumnezeu puterea de a lega şi dezlega să cerceteze cu multă băgare de seama pe cei păcătoşi şi să le dea astfel de epitimii, care îi aduc cu cât mai multă uşurinţă şi siguranţă la calea binelui. 102 VI.- Să fie în conformitate cu păcatele săvârşite şi mărturisite de penitent. 1 Grig. Nyssa.- Episcopul are dreptul să mărească sau să micşoreze epitimiile, precum şi să graţieze pe penitenţii care se căiesc sincer de păcatele lor. 121; 16 IV; 102 VI; 2, 5, 7 Ancira; 6, 43 Cartagina; 2, 54, 74, 84, 85 Vasile cel Mare; 4, 5, 7 Grig. Nyssa; 3 Atanasie cel Mare; 3 Ioan Postnicul.EREMIŢII care cutreieră satele şi oraşele fără rost, sau să intre în mănăstire, sau să fie alungaţi în pustiu. 42 VI. Vezi şi: MONAH. ERETICI. Clericul care se va ruga împreună cu ereticii să se afurisească, «iar de le va da voie a lucra ca clerici, să se caterisească». 45 ap.- Clericul care intră în casă de rugăciuni a ereticilor, ca să se roage, să fie caterisit; mireanul să fie afurisit. 64 ap.- Botezul ereticilor şi schismaticilor nu e valid. 46, 68 ap.; 1 Cartagina (Ciprian).- Hirotonia ereticilor nu e validă. 68 ap.- Clericul care admite botezul sau jertfa ereticilor să se caterisească. 46 ap.- Ereticii care se convertesc la Ortodoxie se primesc: unii prin ungerea cu Sf. Mir, alţii prin Botez, iar alţii, dacă dau scrisori de anatemizare a ereziei lor. 19 I; 7II; 95 VI; 7-8 Laod.; 1, 47 Vasile cel Mare; 3 Atanasie cel Mare.- Nu pot ridica acuza, cu caracter bisericesc, împotriva clericilor. 6II; 129 Cartagina.- Faţă de ereticii intoleranţi şi terorişti să se ceară ajutorul autorităţilor lumeşti. 93 Cartagina.EREZIA. Anatema să fie orice erezie. 1 II.EXAMEN. Candidaţii la intrarea în cler trebuie examinaţi din punct de vedere moral şi intelectual înainte de a fi hirotoniţi. 9 I; 33 VI; 12 Laodiceea; 18 Cartagina; 89 Vasile cel Mare; 7 Teofil Alex.; 4 Chiril Alex.EXCOMUNICARE (sau Afurisire). Se pedepsesc cu excomunicarea:- Clericii care se mută la alte biserici şi, somaţi fiind, nu voiesc să se întoarcă la biserica pentru care au fost hirotoniţi. 16 I; 20 IV.- Monahii care desconsideră normele canonice ale Bisericii. 4IV.- Monahii şi monahiile care, după ce au făcut votul, se căsătoresc. 16 IV.- Episcopul care primeşte clerici din alte eparhii fără învoirea Episcopului de care depind acei clerici. 20 IV.- Episcopul care refuză să se ducă la eparhia pentru care a fost hirotonit. 36 ap.; 17 Antiohia.- Mireanul care se abţine de la nuntă, carne şi vin, fiindcă le consideră pe acestea lucruri păcătoase. 51 ap.- Femeia care se mărită cu fratele bărbatului ei şi nu se desparte de el. 2 Neocezareea.Vezi şi: AFURISIRE.EXCOMUNICAT. Cel ce se roagă împreună cu un excomunicat să fie afurisit. 10 ap.; 2 Antiohia.- Clericul sau laicul care este afurisit, dacă se duce în altă eparhie şi acolo e primit fără scrisori de recomandare, să se afurisească cel ce 1-a primit. 12 ap.; iar afurisitului să i se prelungească afurisirea. 13 ap.- Cel ce a fost excomunicat de Episcopul său nu poate fi primit de alt episcop, până când nu i se ridică pedeapsa de către forurile în drept (Episcopul sau sinodul). 16, 32 ap.; 5 I; 3, 6 Antiohia; 13 Sardica.- Excomunicatul nu poate ridica acuza cu caracter bisericesc contra clericilor. 6 II; 128 Cartagina. Vezi şi: AFURISIT.FEMEIA să tacă în biserică. 70 VI.- Să nu intre în altar. 44 Laodiceea. Călugăriţele au voie să intre. 15 Nichifor Mărt.FORURILE JUDECATOREŞTI. Episcopul care «va fi acuzat cu ceva de către oameni vrednici de credinţă» să fie judecat de sinod. în acest scop, el va fi citat şi audiat. Dacă însă nu se prezintă în faţa sinodului după prima citare, va mai fi citat încă de două ori, şi dacă nici după aceasta nu se prezintă, va fi judecat în lipsă. 74 ap.; 6 II. Dacă nu se poate întruni sinodul din diferite motive, atunci să se judece acel Episcop de 12 Episcopi, presbiterul (în apel), de 6 Episcopi, şi diaconul de 3 Episcopi. 12, 20, 100 Cartagina.- Presbiterii din Tripolitania să se judece de 5 episcopi. 14 Cartagina.- Forul judecătoresc care poate caterisi pe Episcop este sinodul. 1 Sin. din C-pol din anul 394.- Dacă asupra sentinţei contra unui Episcop nu cad de acord toţi membrii sinodului, atunci Mitropolitul să mai invite câţiva Episcopi, din eparhiile învecinate, şi aceştia să judece, împreună cu Episcopii provinciei respective, chestiunea controversată. 14 Antiohia.- Sentinţa dată de sinodul provincial cu unanimitate de voturi nu se poate apela. 15 Antiohia.- Episcopul nu poate da sentinţa într-o cauză în care este interesat personal. 107 Cartagina.- Clericul care are litigiu cu Episcopul să se judece de sinodul Mitropolitan. Episcopul, sau alt cleric care are neînţelegeri cu Mitropolitul să se adreseze Exarhului sau Patriarhului şi acesta să judece diferendul. 9, 17 IV; 6 II.- Episcopul care are vreo neînţelegere cu alt Episcop să se judece de sinodul de care depind ambii Episcopi. 3 Sardica.- Episcopul are dreptul de a judeca pe clericii din eparhia sa. 32 ap.; 62 Cartagina. Cei pedepsiţi de Episcop, dacă nu sunt mulţumiţi cu sentinţa ce s-a dat împotriva lor, pot face apel la Mitropolit sau la sinod. 5 I; 6 Antiohia; 14 Sardica.- Judecarea clericilor se poate face şi în absenţa lor, dacă ei refuză să se prezinte la judecată (77 Cartagina), dar şi în absenţa reclamantului, dacă reclamantul cere să fie judecat. 100 Cartagina.- Judecata bisericeasca să se facă totdeauna în conformitate cu prescripţiile canonice. 1 Chiril Alex.- Duhovnicul şi judecătorul bisericesc să fie cu multă băgare de seamă când judecă pe un păcătos, ca să-i dea leacul potrivit bolii. 102 VI.- În caz că judecarea cuiva într-o anumită localitate ar da naştere la tulburări sau la influenţe asupra judecătorilor, judecata se poate face într-o altă localitate. 30 Cartagina.- Clericii care refuză să se supună forurilor de judecată bisericeşti să se caterisească. 15, 104 Cartagina.- Stăpânirea de stat poate dispune, în caz de nevoie, să se întrunească sinodul episcopesc, pentru a judeca vreun cleric. 104 Cartagina. Vezi şi: APEL.FURT. Clericul care fură să se caterisească. 25 ap.; 42 Ioan Postnicul.- Cel care fură din averea obştească sau bisericească să nu fie primit în cler. 42 Ioan Postnicul.GRAŢIEREA PENITENŢILOR o poate face Episcopul. 6 Cartagina. Preotul poate graţia numai în cazuri excepţionale, şi anume în lipsa Episcopului şi când penitentul e pe patul de moarte. 7, 43 Cartagina.- Episcopul are dreptul de a reduce epitimia celor ce să căiesc sincer de păcatele lor. 12 I; 16 IV; 102 VI; 5 Ancira; 74 Vasile cel Mare.- Graţierea acordată de către Episcopii eretici persoanelor care au fost pedepsite de Episcopii ortodocşi este fără valoare. 5 III. Vezi şi: ABSOLUŢIUNE, EPITIMIE.HAINA. Clericul care nu poarta haina destinată clericilor să se suspende pe o săptămână. 27 VI.- Călugăritele să nu se îmbrace în haine luxoase. 45 VI.- Bărbaţii să nu se îmbrace în haine femeieşti, nici femeile în haine bărbăteşti. Clericul care nesocoteşte această normă să se caterisească; mireanul să se afurisească. 62 VI.- Clericii să se îmbrace modest. Cei ce se îmbracă în haine strălucitoare (de mătase) să fie supuşi epitimiei. 16 VII; 27 VI; 21 Gangra.HIROTESIA. Egumenul, care e presbiter, poate hirotesi citeţi şi ipodiaconi pentru mănăstirea sa. 14 VII; 6 Nichifor Mărt. HIROTONIA. Episcopul să fie hirotonit în prezenţa a 2 sau 3 Episcopi. 1 ap. Canoanele 4 I; 3 VII; 13, 49 Cartagina; 1 sind. din C-pol din anul 394. prevăd să fie hirotonit în prezenţa a mai mulţi episcopi. Hirotonia, dacă nu se face după prescripţiile canonice, «Să nu aibă tărie». 19 Antiohia.- Presbiterul, diaconul şi ceilalţi clerici să fie hirotoniţi de Episcopul eparhiot. 2 ap.- Episcopul care face hirotonii afară de eparhia sa, fără învoirea Episcopilor respectivi, să se caterisească şi el, şi aceia pe care i-a hirotonit. 35 ap.; 16 I; 2 II; 8 III; 13, 22 Antiohia; 3 Sardica.- Hirotonia ereticilor nu e validă. 68 ap.- E valabilă numai dacă e făcută de persoane care au hirotonia de Episcop. 18 Sardica.- Săvârşită de un episcop caterisit, nu-i valabilă. Teodor Studitul, Răsp, la întreb. 13.- Nu se repetă. 68 ap. şi 48 Cartagina.- Să nu fie împărtăşită neofiţilor. 80 ap.; 21.- Să nu fie împărtăşită acelora ce au fost botezaţi în timp de boală. 12 Neocezareea.- Să nu fie împărtăşită acelora care s-au jurat că nu primesc a fi hirotoniţi, 10 Vasile cel Mare.- Clericul care a fost hirotonit pentru bani să se caterisească şi el, şi cel ce1-a hirotonit. 29 ap.; 2 IV; 22 VI; 19 VII; 90 Vasile cel Mare; Enciclica lui Ghenadie al C-polului; Scrisoarea lui Tarasie al C-polului.- Hirotonia este piedică legală pentru căsătorie, de la ipodiacon în sus. 26 ap.; 6 VI; 1 Neocezareea.- Să nu fie împărtăşită decât numai după un examen temeinic al candidatului şi dacă se constată că el întruneşte toate condiţiile intelectuale şi morale necesare clericilor. 9 I; 33 VI; 12 Laod.; 18 Cartagina; 89 Vasile cel Mare; 4 Chiril Alex.- Împărtăşită celui ce nu întruneşte condiţiile necesare, este necanonică, iar respectivul se exclude din cler. 9, 10 I.- Cel ce nu cunoaşte bine Sf. Scriptura şi canoanele şi nu are calităţile morale necesare să nu fie hirotonit întru Episcop. 2 VII.- Originea socială a cuiva nu este piedică la hirotonie. 33 VI.- Copiii din flori sau din căsătoria a două sau a treia, dacă au viaţă vrednică de preoţie, pot fi hirotoniţi. 8 Nichifor Mărt.- Hirotonia făcută fără destinaţie e nulă. 6 IV.- Episcopul care a fost hirotonit pentru un ţinut să nu pretindă pentru sine şi alte ţinuturi. 56 Cartagina.- Bărbatul a cărui soţie a comis adulter nu poate fi hirotonit. 8 Neocezareea.- Hirotonia întru Episcop să se împărtăşească numai după ce candidatul a trecut, în chip reglementar, prin celelalte trepte preoţeşti. 10 Sardica; 171-II.- Cel nevrednic, fiind hirotonit, se depune. 9 I; 3 Teofil Alex.- Hirotonia să nu se împărtăşească persoanelor care au în familie membri eterodocşi. 36 Cartagina.HOREPISCOPUL (Vicarul Episcop) poate săvârşi hirotonii numai cu încuviinţarea Episcopului. 13 Ancira; 89 Vasile cel Mare. Dacă hirotoneşte fără această încuviinţare, să fie caterisit. 10 Antiohia.- Poate hirotesi citeţi, ipodiaconi şi exorcişti, din încredinţarea Episcopului. 14 VII; 10 Antiohia.- Poate da scrisori de pace. 8 Antiohia.- Să nu facă nimic fără ştirea Episcopului din cetate. 57 Laodiceea; 89 Vasile cel Mare.HULA, vezi: DEFĂIMARE. IEROSILIE, vezi: PROFANARE. 29 IV. IERTARE, vezi: ABSOLUŢIUNE, GRAŢIERE. IMPEDIMENTE LA CĂSĂTORIE sunt:- Alienaţie mintala. 2, 3, 4 Timotei Alexandrinul.- Lipsa consimţământului părţilor. 38, 40, 42 Vasile cel Mare.- Căsătoria existentă legal. 87, 93 VI; 46, 77, 80 Vasile cel Mare.- Hirotonia. 26 ap.; 6, 13 VI; 1 Neocezareea.- Votul castităţii. 16 IV; 44 VI; 19 Ancira; 6, 18 Vasile cel Mare.- Postul Paştilor. 52 Laodiceea.- Săptămâna primă după Paşti. 66 VI.- Răpirea. 27 IV; 92 VI; 22, 30 Vasile cel Mare.- Logodna. Căsătoria cu logodnica altuia e oprită. 98 VI; 22 Ioan Postnicul.- Rudenia de sânge până la gradul 4 (verii primari). 54 VI. Este interzisă căsătoria între nepot şi mătuşă. 11 Tim. Alex.- Încuscrirea până la gradul IV: tata şi fiul cu mama şi fiica (gr. 2); tata şi fiul cu două surori; mama şi fiica cu doi fraţi (gr. 3); doi fraţi cu două surori (gr. 4). Căsătoria încheiată între cei înrudiţi (rudenia de sânge şi cuscrie) în gradele de mai sus se desface, iar respectivii «Să cadă sub canon 7 ani». 54 VI; «Femeia, dacă se va mărita cu doi fraţi, să se scoată (din comuniune) până la moarte». 2 Neocezareea. «Cel ce a luat pe soţia fratelui său nu se va primi înainte de a se despărţi de ea». 23 Vasile cel Mare. Cel ce se căsătoreşte cu sora primei sale soţii să fie supus pedepsei adulterului. 78, 87 Vasile cel Mare; 11 Timotei Alex. Fiul să nu ia de soţie pe concubina tatălui, nici tatăl pe concubina fiului. 87 Vasile cel Mare. Un soţ nu se poate căsători cu soacra sa, sau cu fiica soţiei sale dintr-o altă căsătorie. 87 Vasile cel Mare.- Rudenia spirituală până în gradul 2 (naş şi mama văduvă a finului). 53 VI.- Deosebirea de religie. Căsătoria cu ereticii e interzisă. 14 IV; 72 VI; 23 Ioan Postnicul.- Cel ce încheie căsătorie cu persoană cu care ştie că e înrudit, în gradele în care canoanele opresc căsătoria, «va primi epitimia adulterilor». 68 Vasile cel Mare.- Clericul să nu binecuvânteze căsătoria la încheierea căreia se opun impedimente canonice. 11 Tim. Alex.- Cei ce încheie căsătorie, de canonicitatea căreia sunt greşit convinşi, să fie trataţi mai blând. 26 VI; 27 Vasile cel Mare; 13 Teofil Alex.IMPEDIMENTE DE A INTRA ÎN CLER. vezi: CLERIC.ÎNAINTARE. Clericul care refuză să primească treapta superioara la care e înaintat de Episcop «Să nu mai slujească nici în treapta din care n-a vrut să iasă». 31 Cartagina. INFRACŢIUNI, vezi: AFURISIRE, CATERISIRE, PĂCATE etc. INOVAŢIILE sunt interzise. 21 Gangra; 7, 8 III; 2, 32 VI. Vezi şi OBICEI, TRADIŢIE.INSTANŢE JUDECĂTOREŞTI, vezi: FORURI JUDECĂTOREŞTI. INTERDICT. Episcopul să nu închidă vreo biserică şi să interzică a se face slujba în ea, pentru că în felul acesta să poată obţine anumite beneficii materiale. 4 VII. INTERSTIŢIU se numeşte intervalul de timp dintre dobândirea treptelor ierarhice. Episcopul să treacă prin toate treptele inferioare ale preoţiei, «împlinind în fiecare stare timpul hotărât de lege». 17 I-II; 10 Sardica. INTERVENŢIE. Episcopul să intervină la cei în drept, în cauza celor asupriţi şi nedrepţi. Sardica; 7; 75 Cartagina.- Clericul care mijloceşte ca cineva să fie hirotonit, sau numit într-o funcţie bisericească, prin simonie, să fie caterisit; mireanul să fie anatematizat. 2 IV.INVENTAR. Bunurile bisericeşti trebuiesc inventariate, ca să nu fie confundate cu ale clericilor. 40 ap.; 24 Antiohia.- Averea fiecărei mănăstirii să fie trecută într-un inventar, care se păstrează la Episcopie, 1 I-II.JOCURI DE NOROC. Clericul care joaca jocuri de noroc, «ori să înceteze, ori să se caterisească». 42 ap.; 50 VI.- Clericii inferiori, dacă joacă jocuri de noroc, «sau să înceteze, sau să se afurisească». 43 ap.; 50 VI.JUDECATA BISERICEASCĂ, vezi: FORURI JUDECĂTOREŞTI. JUDECĂTORII BISERICEŞTI. Dacă se dovedeşte «că au judecat din duşmănie, sau din patimă, sau că prin vreun dar s-au mituit», să fie pedepsiţi. 15 Cartagina.- Să fie mai cu băgare de seamă cum aplică pedepsele la diferite infracţiuni. 102 VI.JURĂMÂNTUL. Clericul sperjur să se caterisească. 25 ap. JURISDICŢIE. Episcopul unei eparhii să nu-şi întindă jurisdicţia şi asupra altei eparhii. 35 ap.; 2 II; 8 III; 20 VI; 56, 120 Cartagina; 13, 22 Antiohia.- Episcopul are jurisdicţie asupra tuturor credincioşilor (clerici şi mireni) şi instituţiilor bisericeşti din eparhia sa. 8 IV; 9 Antiohia. Vezi şi EPISCOP.JUSTIŢIA BISERICEASCĂ, vezi: FORURI JUDECATOREŞTI.LAICUL, vezi: MIREANUL.LIBERTINUL nu poate acuza pe clerici. 129 Cartagina.LITURGHIA să se oficieze numai de cei ce au ajunat. 29 VI; 41, 47 Cartagina. în Joia Mare se poate săvârşi şi de cei ce au mâncat înainte de a sluji. 41 Cartagina; can. 29 VI abroga această dispoziţie.- Clericul care liturghiseşte în afară de biserică (ex. case particulare), fără autorizaţia Episcopului, să se caterisească. 31 VI; 10 VII; 58 Laod.; 12 I-II.LOCURI SFINTE. Clericii care se poartă cu dispreţ faţă de locurile sfinte să se caterisească; mirenii să se afurisească. 97 VI. LOGODNICA. Cel ce se căsătoreşte cu logodnica altuia comite adulter. 98 VI; 22 Ioan Postnicul. LOVIRE. Clericul care dă cuiva o lovitură din care urmează moartea să se caterisească; mireanul să se afurisească. 65 ap. Vezi şi BĂTAIE.MALACHIE. Clericul care a făcut malachie, fie înainte, fie după hirotonie, să fie supus epitimiei. în caz că e recidivist, să înceteze din preoţie. 12 Ioan Postnicul. MARTOR. Poate fi numai un creştin ortodox, cu viaţă morală ireproşabilă. 75 ap.; 129, 131 Cartagina; 6 II; 9 Teofil Alex.- Ereticul nu poate fi martor împotriva clericilor. 75 ap. De asemenea, nu pot fi nici anatematizaţii, schismaticii, excomunicaţii, caterisiţii, cei ce dispreţuiesc canoanele, cei cu viaţă imorală, cei ce au fost daţi în judecată şi nu s-au dezvinovăţit, rudele acuzatorului şi persoanele sub vârsta de 14 ani. 128, 131 Cartagina; 6 II; nici libertinii, cei opriţi de legile civile, păgânii etc. 131, 129 Cartagina.- Un singur martor nu e suficient pentru a dovedi ceva, ci se cer cel puţin doi martori. 75 ap.; 2 I; 85 VI; 132 Cartagina.- Fiecare e obligat să mărturisească, atunci când e nevoie, tot ceea ce ştie sau ce a văzut pe cineva făcând. 71 Vasile cel Mare; 38 Ioan Postnicul.MĂRTURISIREA PĂCATELOR. Duhovnicul să păstreze secretul păcatelor ce i-au fost mărturisite. 132 Cartagina; 32 Vasile cel Mare; 28 Nichifor Mărt. Vezi şi: PENITENŢA, EPITIMIE.MĂNĂSTIRE. Nimeni nu poate întemeia o mănăstire fără binecuvântarea Episcopului competent. 4 IV; 17 VII; 1 I-II.- Mănăstirile stau sub supravegherea Episcopului. 4, 8 IV.- Averea fiecărei mănăstiri trebuie trecută într-un inventar care se păstrează la Episcopie. 1 I-II.- Fiecare mănăstire să aibă un econom. 11 VII.- Averile mănăstireşti să nu se înstrăineze. Episcopul care face altfel să fie izgonit din Episcopie; egumenul să fie izgonit din mănăstire. 12 VII; 24 IV; 49 VI; 1 I-II.- Episcopul care zideşte mănăstire în paguba Episcopiei să fie supus certării cuvenite. 7 I-II.- Episcopul nu are voie să primească în cler sau să pună egumen la o mănăstire din eparhia sa pe un călugăr venit din altă eparhie fără scrisoare de dimitere de la Episcopul său. 80 Cartagina.- Episcopul sau egumenul care primeşte pe cineva în mănăstire pentru bani să se caterisească; egumeniţa să fie izgonită din mănăstire. 19 VII.- Mănăstirile mixte (de călugări şi călugăriţe în acelaşi loc) sunt interzise. 20 VII.- Să nu se ţină femei în serviciul mănăstirilor de bărbaţi. Egumenul care face altfel să se certe, iar dacă stăruie, să se caterisească. 18 VII.MÂNCARE. Nu se cuvine a mânca în biserică. Cei ce mănâncă sau să înceteze, sau să se afurisească. 74 VI; 28 Laodiceea; 42 Cartagina.- Cel ce vinde mâncare în curtea bisericii, făcând astfel aci negustorie să se afurisească. 76 VI.MIR. O parte din ereticii care se convertesc la Ortodoxie se primesc în biserică prin ungere cu Sf. Mir. 7 II; 95 VI; 7 Laodiceea; 1 Vasile cel Mare; Vezi şi: ERETICI.- Sf. Mir să nu se pregătească de presbiteri, ci numai de Episcopi. 6 Cartagina.- Apostaţii care se întorc la Biserică să fie unşi cu Sf. Mir. 1 Ioan Postnicul.MIREANUL să nu-şi însuşească dregătoria învăţătorească în Biserică. 64 VI.- Să nu citească de pe amvon. 33 VI.- Să nu-şi ia singur Sf. Cuminecătură, de faţă fiind clerici. Dacă face aceasta, să se afurisească pe o săptămână. 58 VI.- Nu are voie să intre în altar. 69 VI.- Nu are voie să cânte (fără cântăreţ) în biserică. 15 Laodiceea.- Care defaimă stăpânirea de stat sau pe dregători să se afurisească. 84 ap. MITĂ. Judecătorul bisericesc care este mituit să fie pedepsit. 15 Cartag.MITROPOLITUL este cel dintâi dintre Episcopii provinciei respective. 34 ap.; 9 Antiohia. Vezi: DEVOLUŢIUNE.- Episcopii fiecărui neam trebuie să aibă un Mitropolit al lor. 34 ap.- Mitropolitul convoacă şi prezidează sinodul. 20 Antiohia.- Are dreptul de supraveghere asupra tuturor afacerilor şi Episcopilor din Mitropolie. 34 ap.; 9 Antiohia.- Episcopii să nu facă nimic mai de seamă fără Mitropolit. 34 ap.; 9 Antiohia. - Mitropolitul nu-şi poate întinde jurisdicţia peste hotarele provinciei sale şi nu poate întreprinde nimic mai de seamă fără învoirea Episcopilor subordonaţi. 34 ap.; 2 II; 8 III; 9 Antiohia.- E dator să îngrijească de completarea vacanţelor episcopale. 25 IV.- Prezidează alegerea Episcopilor şi hirotoneşte (împreună cu Episcopii din Mitropolie) pe cei aleşi. 4 I; 28 IV; 19 Antiohia.- Are dreptul de a vizita teritoriile episcopeşti subordonate. 52 Cartagina.- Are dreptul de a pune persoane în slujbele în care Episcopul neglijează să facă acest lucru. 11 VII.- Care nu pune econom la Mitropolie, să-i pună Patriarhul. 11 VII.- Mitropolitul Cartaginei poate hirotoni clerici unde vrea în Mitropolia lui şi poate transfera, în caz de nevoie, clerici dintr-o eparhie în alta. 55 Cartag.- În caz de vinovăţii, este supus judecăţii sinodului compus din Episcopii din Mitropolie şi din Mitropoliţii învecinaţi. 1 III.- Episcopul care nu pomeneşte pe Mitropolitul său la slujbele divine să se caterisească. 14 I-II.- Mitropolitul care nu pomeneşte pe Patriarh la slujbele să se caterisească. 15 I-II. MONAH. Monahii trebuie să fie subordonaţi Episcopului, «Să iubească liniştea, să stăruiască numai în post şi rugăciune, neîncetat petrecând în locurile unde au fost aşezaţi; să nu se ingereze sau să se amestece în afaceri bisericeşti sau lumeşti, părăsind mănăstirile lor, fără numai dacă li s-a dat voie din partea Episcopului, în caz de necesitate arzătoare. Cei ce se abat de la această hotărâre să fie excomunicaţi. 4, 8 IV; 22 VII.- Monahul sau monahia nu are voie să-şi părăsească mănăstirea şi să se ducă la alta, sau în altă parte, fără învoirea stareţului sau stareţei. 46 VII; 21 VII; 3 I-II. Dacă aceştia nu le permit, ei se pot adresa Episcopului. 6 Nic. al Constantinopolului.- Care fuge din mănăstire să fie afurisit. 4 I-II.- Episcopul care primeşte pe vreun călugăr din altă eparhie, fără scrisoare de la Episcopul competent, să fie pedepsit. 80 Cartagina.- Călugărul poate părăsi mănăstirea în care se află, «dacă egumenul este eretic şi dacă intrarea femeilor în mănăstire devine liberă». 17 Nichifor Mărt.- Viaţa anterioară, păcătoasă, a cuiva nu este piedică pentru intrarea în monahism. 43 VI.- Nu are voie să se căsătorească. 16 IV.- Care desfrânează sau se căsătoreşte să fie supus epitimiilor pentru desfrânaţi. 44 VI. În can. 60 Vasile cel Mare se zice că se pedepseşte cu epitimia adulterilor, iar can. 35 Nichifor Mărt., prevede anatema. Can. 16 Ioan Postnicul prevede excluderea pe doi ani de la împărtăşire, în care timp trebuie să postească şi să facă mătănii.- Monahul şi monahia să nu stea singuri de vorbă. 20 VII.- Monahii nu au voie să doarmă în mănăstirile de călugăriţe şi invers. 20 VII.- Episcopul poate muta pe un călugăr de la o mănăstire la altă, îi poate permite unui călugăr să trăiască şi afară de mănăstire. 2, 4 I-II.- Monahul nu are voie să aibă avere particulară. 6 I-II.- Monahul să nu intre în cârciumă. 24 Laodiceea.- Monahul vagabond să fie obligat (chiar cu forţa) să se întoarcă la mănăstire. 23 IV; 35 Nichifor Mărt.MONAHIE. Să se primească în monahism la vârsta de 25 de ani. Înainte de această vârstă se pot primi numai pentru motive binecuvântate. 126 Cartagina.- Călugăriţa să nu se îmbrace în haine luxoase. 45 VI.- Are voie să intre în altar pentru a aprinde lumânările şi a face curăţenie. 15 Nichifor Mărt.- «Nu se cuvine să se împărtăşească de la călugărul presbiter tânăr, când acesta slujeşte şi împărtăşeşte». 23 Nichifor Mărt.- Care cunoaşte păcatele grave ale altora şi nu le descoperă stareţei să fie supusă aceleiaşi epitimii ca şi cele ce le-au comis. 38 Ioan Postnicul; 71 Vasile cel Mare.- Restul dispoziţiilor valabile pentru monahi sunt valabile şi pentru călugăriţe.MONAHISM. Primirea în monahism să se facă în prezenţa egumenului mănăstirii în care va avea să trăiască cel primit. Cel ce nu observă aceasta regulă să se caterisească. 2 I-II.MORT. Să nu se dea Sf. Cuminecătură trupurilor celor morţi. 83 VI; 18 Cartagina.- Cei morţi să nu fie botezaţi. 18 Cartagina.NAŞ. Naşul nu are voie să se căsătorească cu mama văduvă a finului. Dacă se căsătoreşte, trebuie să divorţeze, apoi va fi supus (împreună cu respectiva soţie) epitimiilor pentru desfrânaţi. 53 VI.- Naşul ia răspunderea duhovnicească pentru finul său. 45 Cartagina.- Cel ce intra în monahism trebuie să aibă ca naş pe un călugăr mai bătrân, care îl va instrui şi întări în observarea regulilor monahale. 2 I-II.NEGLIJENŢA. Episcopul şi presbiterul care nu poartă grijă de păstoriţii săi să se caterisească. 58, 59 ap.- Episcopul care neglijează să convertească la Ortodoxie pe ereticii din eparhia sa să fie admoniat de Episcopii din vecinătate. 121 Cartagina. Dacă stăruie în neglijenţă, «cu unul ca acela să nu intre în comuniune». 123 Cartagina.NEOFIT. Cel de curând botezat să nu fie făcut cleric decât în cazuri excepţionale. 80 ap.; 2 I; 12 Neocez.; 3 Laod.; 10 Sardica.- Neofitul care a fost hirotonit - dacă după trecerea unui timp se află asupra lui vreun păcat sufletesc - să înceteze din cler. 2 I.NEPOTISM. Episcopul să nu-şi hirotonească rudele ca urmaşi în scaunul său episcopal. Hirotonia pe care o face un episcop asupra unei rude a sa, ca urmaş al său în scaunul episcopal, e nulă. 76 ap. NESUPUNERE. Clericul caterisit după dreptate, dacă nu se supune pedepsei primite, ci continuă a sluji şi mai departe, «acela să se taie cu totul de la Biserică». 28 ap.- Clericii care nu se supun Episcopului lor se pedepsesc cu caterisirea, mirenii cu afurisirea. 8 IV; 31 ap.; 5 Antiohia.NOVICIAT. Cel ce vrea să îmbrăţişeze monahismul trebuie să facă o ucenicie de trei ani. în cazuri excepţionale, acest termen mai poate fi redus. 5 I-II; 41 VI.NUNTA. Presbiterul să nu ia parte la nunţile celor căsătoriţi a două oară. 7 Neocezareea.- Să nu se facă în Patruzecime. 52 Laodiceea şi în Săptămâna luminată. 66 VI.OASPEŢI. Episcopul are dreptul să ia din veniturile Bisericii, atât cât îi trebuieşte, pentru întreţinerea sa proprie şi pentru cei ce-i vin ca oaspeţi. 41 ap.; 25 Antiohia. OBICEIUL care este în conformitate cu principiile de bază ale Creştinismului şi este recunoscut de Biserică trebuie respectat. 6, 7 I; 2, 7 II; 8 III; 28, 30 IV; 3, 87, 89 etc. Vasile cel Mare.- Care este protivnic canoanelor să se desfiinţeze. 15 I; 62 VI.- Fiecare biserică particulară îşi poate păstra obiceiurile ei, dacă sunt în consonanţă cu canoanele. 8 III; 39 VI.- Foarte multe obiceiuri din viaţa bisericească se bazează pe Sf. Tradiţie. Ex.: «facerea semnului Crucii, îndreptarea spre Răsărit la rugăciune, binecuvântarea apei la botez, lepădarea de satana» etc. 91 Vasile cel Mare.- În Biserica Egiptului e obiceiul ca Episcopii să nu facă nimic mai de seamă fără ştirea şi îndrumarea Arhiepiscopului din Alexandria. 30 IV.- Obiceiul din Biserica Romei de a ajuna în sâmbetele postului Paştilor se reprobă. Clericul care practică acest obicei să se caterisească; mireanul să se afurisească. 55 VI.- Judecătorii bisericeşti şi duhovnicii să caute să cunoască obiceiurile şi dispoziţia sufletească a păcătoşilor, pentru ca astfel să le poată da epitimiile cele mai potrivite pentru vindecarea lor sufletească. 102 VI.OBICEIURI PĂGÂNE. Creştinii să se ferească de obiceiurile păgâne. 24 Ancira; 83 Vasile cel Mare. Clericii care practică astfel de obiceiuri să se caterisească; mirenii să se afurisească. 70, 71 ap.; 24, 51, 61, 62, 65, 71, 94 VI.- Clericul care practica obiceiuri superstiţioase să se caterisească; mireanul să se afurisească. 65, 79 VI.OCHIUL. Cel cu defect la un ochi poate fi cleric. 77 ap.ORBUL nu poate fi episcop. 78 ap.ORDINE. În ierarhie trebuie să domneasca ordinea. Clericii să fie subordonaţi Episcopului. 39 ap.; 56-57 Laodiceea. Diaconii să stea în urma presbiterilor. 18 I; 7 VI; 20 Laodiceea. ORGANIZAREA. Biserica trebuie să ţină seama, la organizarea unităţilor ei administrative, de împărţirea politică a Statului. 17 IV; 38 VI; 2 II. PARACLIS. Clericii care liturghisesc sau botează în paraclise particulare, fără învoirea Episcopului competent, să se caterisească. 31, 59 VI; 10 VII; 12 I-II. Vezi şi: CAPELĂ, CASĂ DE RUGĂCIUNI. PATRIARH. Presbiterii, Episcopii sau Mitropoliţii care se dezbină de Patriarhii lor şi nu-l pomenesc la sfintele slujbe să se caterisească. 15 I-II. Vezi DEVOLUŢIUNE. PĂCAT. Clericul care săvârşeşte păcat de moarte să se caterisească. 32 Vasile cel Mare.- Dacă asupra celui hirotonit ca neofit, sau asupra celui ce a fost hirotonit fără a fi examinat, s-ar afla vreun păcat grav, acela să înceteze a mai face parte din cler. 2, 9 I; 9, 10 Neocezareea.- Episcopul sau presbiterul care nu primeşte pe. cel ce se întoarce de la păcat, ci-l leapădă, să se caterisească. 52 ap.- Episcopul are dreptul să reducă penitenţele pentru păcate. 4, 7 Grig. Nyssa. Vezi şi: EPITIMIA.- Păcatele mărturisite la spovedanie să nu fie divulgate de duhovnic. Dacă acesta le spune altora, iar penitentul nu le-ar recunoaşte, să nu i se dea crezare duhovnicului. 132 Cartagina; 34 Vasile cel Mare; 28 Nichifor Mărt.PEDEPSELE BISERICEŞTI pentru clerici sunt: Admonierea. 31 ap.; 32 Cartagina. Dojana. 19 IV; 25 Antiohia. Degradarea vinovatului din rangul ocupat la cel din urmă loc între cei care ocupă acelaşi rang. 7 VI. Excluderea din serviciu pe un anumit timp. 36 ap. Oprirea de a săvârşi lucrările sfinte pe un timp anumit. 20 IV; 3 VI; 14 Sardica; 19,133 Cartagina.- Oprirea (pentru totdeauna) de a săvârşi anumite lucrări sfinte. 9 Neocezareea. Pierderea pentru totdeauna a dreptului de a fi înaintat la un grad ierarhic superior. 3 VI; 69 Vasile cel Mare.- Destituirea din serviciu. 161-II; 16 Antiohia; 15 ap. Depunerea din treaptă sau oprirea pentru totdeauna de la funcţiunile preoţeşti, dar cu păstrarea dreptului de a purta numele de cleric şi de a avea demnitatea clericală. 1 Ancira; 3, 26 VI; 8, 9 Neocezareea; 27 Vasile cel Mare. Caterisirea (vezi acest cuvânt). Caterisirea şi afurisirea deodată, 28, 30, 64 ap.; 86 VI; 1 Antiohia; 3 Vasile cel Mare. Anatema (vezi acest cuvânt).- Pedepsele bisericeşti pentru mireni sunt: afurisirea (excomunicarea) şi anatema (vezi aceste cuvinte).- Nimeni nu poate fi pedepsit de judecătoriile bisericeşti pentru păcatele pe care le mărturiseşte în Taina Pocăinţei. 132 Cartagina.- Pedepsele date de un Episcop ortodox sau tribunal bisericesc sunt valabile în întreaga Biserică Ortodoxă. 12, 32 ap.; 5 I; 1 Sin. local din C-pol (Sofia); 13 Sardica; 9, 105 Cartagina.- Nimeni să nu fie pedepsit fără a se fi cercetat temeinic învinuirile ce i se aduc. 3, 6 Teofil Alex.- Nimeni să nu fie pedepsit fără a i se dovedi vinovăţia. 133 Cartagina.- Clericul să nu fie pedepsit de două ori pentru acelaşi delict. 25 ap.; 3, 32, 51 Vasile cel Mare; 46 Ioan Postnicul.PEDEPSIT. Clericul pedepsit de Episcopul său, chiar dacă face apel, trebuie să rămână sub pedeapsa dată de Episcop până ce se rezolva apelul. 14 Sardica.- Clericul condamnat de forurile bisericeşti nu poate fi luat în apărare şi scăpat de pedeapsă de alte foruri. 62 Cartagina. Vezi şi: CATERISIT. Cartagina.- În cazul când penitentul e pe moarte, el poate fi graţiat, în lipsa Episcopului, de către preot şi astfel poate fi cuminecat. 7, 43 Cartagina. Vezi şi: EPITIMII.POMENIRE. Clericul care nu pomeneşte la slujbele dumnezeieşti pe Episcopul său să se caterisească. 13 I-II. Asemenea şi Episcopul care nu pomeneşte pe Mitropolitul său. 14 I-II. La fel şi Mitropolitul care nu pomeneşte pe Patriarhul său. 15 I-II.- «Nu se cuvine a săvârşi în Patruzecime Praznicele naşterii mucenicilor, ci pomenirile Sfinţilor Mucenici să se facă în Sâmbete şi în Duminici». 51 Laodiceea.POPORUL (credincioşii) are dreptul de a participa la alegerea clerului. 6 Sardica; 50 Cartagina. POST. Clericul care posteşte (post sec) în zilele de Duminică sau de Sâmbăta (afară de Sâmbăta Mare) să se caterisească, laicii să se afurisească. 66 ap.;55 VI. să fie anatema. 18 Gangra.- Sf. Liturghie să se oficieze numai de clericii care au ajunat. 29 VI; 41, 47 Cartagina.- În postul Paştilor să nu se ţină nunţi sau zile de naştere. 52 Laodiceea.POTIR. Clericul care-şi însuşeşte şi profanează Sf. Potir să se caterisească. 10 I-II. PREDICA. Întâistătătorii Bisericilor trebuie să înveţe clerul şi poporul încredinţat lor, adică să predice, mai ales în zilele de Duminică. Predica să se întemeieze pe Sf. Scriptură şi pe Sf. Tradiţie. 19 VI.- Episcopul care se duce în altă eparhie şi predică acolo, fără ştirea şi învoirea Episcopului competent, să înceteze din Episcopie. 20 IV; 3, 11 Sardica.- Nu se cuvine ca mireanul să predice sau să înveţe în public (în biserică) doctrina creştină (Episcopul poate admite excepţie). Cel ce nesocoteşte această normă să se afurisească 40 de zile. 64 VI.- Femeile să nu predice în biserică. 70 VI. PRESBITERUL se hirotoneşte de Episcopul eparhiot. 2 ap.- Care a fost hirotonit prin simonie să se caterisească. 29 ap.; 2 IV; 2 VI.- Care se hirotoneşte a două oară să se caterisească. 68 ap.- Înainte de a fi hirotonit, să fie examinat. 91.- «Dacă vreun presbiter ar fi osândit pentru purtarea lui, unul ca aceasta are datoria să vestească pe Episcopii din vecinătate, că aceştia ascultând lucrul, prin ei să se împace cu Episcopul său». Dacă însă nu face aceasta, ci mândrindu-se, se separă de Episcopul său, făcând schismă, să fie anatema. 11 Cartagina.589- Care dispreţuieşte pe Episcopul său şi se separă de el să se caterisească. 31ap.;10Cartag.; 13 I-II.- Să nu facă nimic fără învoirea Episcopului. 39 ap.- Care-şi părăseşte postul şi merge în altă eparhie, împotriva voinţei Episcopului, să nu mai liturghisească. 15 ap.- Să nu se strămute dintr-un loc în altul. Cel ce face una ca aceasta să fie înapoiat de unde a plecat. 151.- Care săvârşeşte înainte de hirotonie vreun păcat grav să se excludă din cler. 9, 101. Dacă-şi mărturiseşte singur păcatul, i se interzice de a mai sluji, dar îi rămân onorurile preoţeşti. 9 Neocezareea.- Care nu poartă grijă de păstoriţii săi să se afurisească; iar persistând în neglijenţă şi lenevie, să se caterisească. 58 ap.- Care din neştiinţă a încheiat o căsătorie ilegală pierde dreptul de a săvârşi sfintele slujbe, dar îşi păstrează numirea de cleric, bineînţeles dacă desface căsătoria. 26 VI; 27 Vasile cel Mare.- Care aduce pentru jertfă altceva decât pâine şi vin să se caterisească. 3 ap- Să nu liturghisească în case particulare. 58 Laodiceea.- Cel ce afirmă ca nu se cuvine a primi Sf. Cuminecătură de la un presbiter însurat să fie anatema. 4 Gangra.- Să nu meargă la sfânta slujba având vrăjmăşie asupra cuiva. Sf. Vasile cel Mare, Îndrumare pentru presbiteri.- Să săvârşească serviciile cu evlavie; să nu liturghisească cu cei opriţi a liturghisi; să nu împărtăşească pe cei nevrednici cu Sf. Cuminecătură; să păstreze cu mare atenţie Sf. Taine, ca să nu se umezească, să nu se afume şi să nu umble cu ele cei profani. Vasile cel Mare, Îndrumare pentru presbiteri.- Care e hirotonit de eretic, dacă se converteşte la Ortodoxie, trebuie hirotonit a două oară. 68 ap.; vezi şi: HIROTONIA.PRESCRIPŢIE. Episcopul care exercită, fără nici o împotrivire din partea cuiva, timp de 30 de ani jurisdicţia asupra unor parohii (care nu aparţin de drept eparhiei sale) dobândeşte jurisdicţia canonică asupra acelor parohii. 17 IV; 25 VI.- Episcopul care converteşte la Ortodoxie vreo parohie din altă eparhie şi o stăpâneşte, fără a fi stingherit de nimeni, timp de 3 ani, dobândeşte şi de drept jurisdicţia asupra acelei parohii. 119 Cartagina.PROFANARE. Cel ce duce din biserică, spre a folosi acasă, vase sfinţite să se afurisească. 73 ap.; 10 I-II.- Cel ce îşi însuşeşte (răpeşte, fură) un vas sfinţit din biserică şi-l întrebuinţează spre scopuri necuviincioase să se caterisească, 10 I-II.- Cel ce face agape în biserică, sau aşterne aici culcuşuri, să se afurisească. 88 VI.- Clericul care bagă animale în biserică sau în curtea bisericii (afara de caz de forţă majoră) să se caterisească; laicul să se afurisească. 88 VI.PROTECŢIE. Nimeni să nu fie introdus în cler prin protecţie. 87 Vasile cel Mare.- Clericul care mijloceşte ca cineva să fie hirotonit sau numit într-o funcţie bisericească prin simonie să fie caterisit; mireanul să fie anatematizat. 2 IV.RANG. Rangul Episcopilor în biserică se stabileşte după importanţa oraşelor în care funcţionează ei. 6 I; 3 II; 28 IV; 36, 38 VI, şi după vechimea hirotoniei. 86 Cartagina. REBEL. Clericul care, după ce a fost caterisit, tulbură ordinea în biserică să fie predat autorităţii civile, ca să-l pedepsească. 5 Antiohia. RECĂSĂTORIREA. Cel ce s-a căsătorit de două ori «după botez» nu poate fi cleric. 17 ap. Vezi şi: CĂSĂTORIA. RECUZARE. Cel ce se judecă de forurile bisericeşti are dreptul să recuze pe judecătorii suspecţi din acele foruri. I Chiril Alex. REFUZ. Clericul care refuză să păstorească pe credincioşii pentru care a fost hirotonit să se afurisească. 36 ap.; 17 Antiohia. De asemenea şi clericii din vina cărora poporul refuză să primească pe Episcopul legal. 36 ap.; 18 Antiohia.- Episcopul care-i acuzat şi refuză să se prezinte în faţa forului judecătoresc să nu mai liturghisească. 19 Cartag.- Clericul care nu vrea să primească treapta mai înaltă la care îl ridică Episcopul său «Să nu mai slujească nici în treapta din care n-a vrut să iasă». 31 Cartagina.DEPRIMAREA clericului afurisit să se facă de Episcopul care l-a afurisit sau de succesorul său legitim. 32 ap. REŞEDINŢA. Episcopul să-şi aibă reşedinţa unde e catedrala. Să nu-şi mute reşedinţa în altă parte a eparhiei. 71 Cartagina. RESPECTAREA AUTORITĂŢILOR. Clericul este dator să respecte autorităţile bisericeşti şi pe cele civile. Cel ce le defaimă să se caterisească. 84 ap. RUDENIA este:a) de sânge: care e impediment la căsătorie până la gradul IV. 54 VI; 19 ap.; 75 Vasile cel Mare; 11 Tim. Alex.; 5 Teofil Alex.b) încuscrirea, care e impediment la căsătorie până la gradul IV. 54 VI; 2 Neocezareea; 23, 78, 8»7 Vasile cel Mare; 11 Tim. Alex.c) spirituală, care e impediment până la gradul II. 53 VI. Vezi şi IMPEDIMENTELE LA CĂSĂTORIE.- Rudele Episcopului nu au voie să administreze bunurile eparhiale. 25Antiohia.- Episcopul să nu hirotonească pe vreo rudă a sa ca urmaş al lui la Episcopie. 76 ap.RUGĂCIUNEA. Clericul care se roagă împreună cu un alt cleric caterisit să se caterisească şi el. 11 ap.; 2 Antiohia.- În biserică se pot citi numai rugăciunile aprobate canoniceşte. Nimeni nu are dreptul să compună rugăciuni noi şi să le citească în biserică. 18, 59 Laodiceea; 103 Cartagina.SCHISMA. Clericul care se desparte de Episcopul său, «neştiind nici o vină asupra Episcopului său în privinţa dreptei credinţe şi dreptăţii, să se caterisească»; mireanul să se afurisească. Aceasta să se facă după 3 admonieri. 31 ap.; 5 Antiohia; 10 Cartagina; 13-15 I-II.- Clericul care se ridică împotriva Episcopului său şi face schismă să fie anatema. 11 Cartagina; 6 Gangra.- Episcopii care se dezbină de sinod să se caterisească. 1, 2 III. SCHISMATICI se numesc «cei ce se deosebesc în concepţii cu privire la unele chestiuni şi întrebări bisericeşti corigibile». 1 Vasile cel Mare.- Nu pot ridica acuza împotriva clericilor. 6 II.- Nu se cuvine a se ruga împreună cu schismaticii. 33 Laodiceea.- Botezul schismaticilor (din Africa) nu e valid. 1 Cartag. (Ciprian).- Botezul schismaticilor poate fi considerat valid. 1 Vasile cel Mare. SENTINŢA pe care o pronunţă sinodul, cu unanimitate, împotriva unui Episcop este definitivă şi inapelabilă. 15 Antiohia.- Dată de forurile judecătoreşti bisericeşti în drept pentru infracţiunile clericilor, să rămână definitivă. 62 Cartag.- Împotriva unui cleric se poate da şi în absenţa lui, dacă el, fără motive juste, nu se prezintă la judecată. 74 ap.; 77 Cartagina.- Pronunţată de un for bisericesc canonic, e valabilă în întreaga Biserică Ortodoxă. 12, 32 ap.; I Sin. local din C-pol (Sofia); 13 Sardica; 9, 105 Cartagina. Vezi şi PEDEPSELE BISERICEŞTI.SERVICIUL DIVIN. Cel ce săvârşeşte slujbe dumnezeieşti deosebit (separat) împotriva socotinţei Episcopului să fie anatema. 6 Gangra; 10, 11 Cartagina.- Clericul care fiind caterisit ar îndrăzni să săvârşească slujbele divine să se taie cu totul de la Biserică şi să nu mai aibă nădejde de reintegrare. 28 ap.; 4 Antiohia.SIMONIE. Cel ce ajunge la demnitatea de cleric prin bani să se caterisească şi să se îndepărteze (definitiv) de la orice fel de împărtăşire, atât el, cât şi cel ce 1-a hirotonit. 29 ap.; 2IV; 22 VI; 5 VII.- Episcopul care face hirotonii sau numeşte pe cineva în funcţiuni bisericeşti pentru plată se cateriseşte, iar cel ce a fost hirotonit sau numit în funcţiune pierde dreptul exerciţiului în treapta primită. Deci o astfel de hirotonie sau numire este nulă. Cel ce a mijlocit o astfel de hirotonie, dacă e cleric, se cateriseşte; dacă e mirean se anatematizează. 2 IV; 10 VII; 90 Vasile cel Mare; Scrisoarea lui Ghenadie; Scrisoarea lui Tarasie.- Episcopul «Să nu urmărească prin dorul de mârşav câştig... a cere aur sau argint, sau altceva de la... clericii sau monahii supuşi lui... De se va găsi cineva ca pentru stoarcere de aur, sau ceva de alt soi, sau pentru vreo patimă a sa opreşte de la Liturghie sau afuriseşte pe vreunul din clericii supuşi lui, sau închide vreo sfântă biserică, spre a nu se săvârşi într-însa slujbele dumnezeieşti, şi întoarce nebunia sa asupra obiectului celui nesimţitor, într-adevăr însuşi este nesimţitor şi se va supune la aceleaşi suferinţe şi se va întoarce răutatea lui asupra capului lui, ca asupra celui ce a călcat porunca lui Dumnezeu şi aşezămintele apostolice». 4 VII.- Egumenul sau egumeniţa care primeşte pe cineva în mănăstire pentru bani să fie izgoniţi din mănăstirea lor şi să fie trimişi în altă mănăstire, pentru ascultare. 19 VII.- Clericul care pretinde plată pentru Sf. Cuminecătură să se caterisească. 23 VI.SINOD. Episcopii fiecărei biserici particulare sunt datori să se adune în sinod de două ori pe an. 37 ap.; 3 I; 19 IV; 20 Antiohia. Dacă sinodul nu se poate întruni de două ori, atunci trebuie să se întrunească cel puţin o dată pe an. 8 VI; 6 VII; 73 Cartag.- Episcopii sunt obligaţi să participe la sinod. 19 IV; 76 Cartagina; 40 Laodiceea; 6 Sardica.- Sinodul se ţine la locul fixat de Mitropolit. 19 IV; 7, 8 VI.- Sinodul este for de judecată pentru Episcop. 74 ap.; 6II; 9IV; 14, 15, 17 Antiohia; 1 Sin. local din C-pol din anul 394.- Sinodul Bisericii particulare (sau Mitropolitan) este for de apel pentru sentinţele date de Episcopi. 5 I; 20 Antiohia.- Sinodul Ecumenic este forul suprem în Biserica întreagă. Hotărârile aduse de un astfel de sinod trebuiesc observate cu sfinţenie. 1 IV; 1 VI; 1 VII.- Normele potrivnice hotărârilor sinoadelor Ecumenice «Să fie fără valoare». 8 III.SINUCIGAŞI. Pentru cei ce se sinucid, fiind ieşiţi din minte, se pot face rugăciuni; pentru cei ce se sinucid, fiind întregi la minte, să nu se facă. 14 Tim. Alex.SOŢIE, vezi: CĂSĂTORIA, DIVORŢ.SPERJUR. Clericul sperjur să se caterisească. 25 ap. Vezi şi JURAMÂNTUL.STAT. 30 ap.; 84 ap.; 17 IV; 38 VI; 3 VII. Vezi şi CONSPIRAŢIE.SUCCESIUNEA APOSTOLICĂ se întrerupe în Episcopii care devin schismatici sau eretici. 1 Vasile cel Mare.SUPERSTIŢIE. Clericul care aprinde foc înaintea casei la lunile noi şi sare peste el, în credinţa că dacă nu este atins de flăcări nu va fi atins nici de alte nenorociri în cursul lunii, să se caterisească; mireanul să se afurisească. 65 VI. Vezi şi: OBICEIURI PĂGÂNE, VEDENII, VRĂJITOARE, ZAR.SUPUNEREA CANONICĂ. Clericii sunt datori să se supună Episcopului (superiorului) lor. Cei ce nu se supun să fie pedepsiţi. 31, 39, 55 ap.; 8, 23 IV; 17 VI; 57 Laodiceea; 5 Antiohia; 10, 11, 31 Cartagina; 13-15 I-II. Atunci însă când superiorul lor predică în mod public o învăţătură condamnată de Biserică, nu sunt datori sa-1 urmeze, ci au datoria de a se separa de el, rămânând pe linia Ortodoxiei. 15 I-II.Vezi: ASCULTARE CANONICĂ. SURD. Cel surd nu poate fi cleric. 78 ap. TAINE. Sf. Euharistie şi Botezul se pot săvârşi în afară de biserică numai cu învoirea Episcopului. Clericul care face altfel să se caterisească. 31 VI. TÂLHARI. Clericul care luptă cu tâlharii şi îi ucide se cateriseşte; mireanul se opreşte de la Sf. Cuminecătură. 55 Vasile cel Mare. TESTAMENT. Episcopul poate să-şi lase, prin testament, averea particulară cui voieşte. 40 ap.; 24 Antiohia; 32 Cartagina. Persoanele cărora le-o lasă prin testament însă să fie ortodoxe. 22 Cartagina. TRADIŢIE. 21 Gangra; 91 şi 92 Vasile cel Mare. Vezi şi: OBICEI. TRANSFERARE. Clericii, în general, să nu se mute dintr-un loc în altul. 14, 15 ap.; 15 I; 20 IV; 21 Antiohia; 16 Sardica.- Transferarea unui Episcop de la o eparhie la alta se poate face numai de sinod şi numai pentru motive binecuvântate. 14 ap.; 5 IV; 16 Antiohia; 48 Cartagina.- Clericul care se transferă cu de la sine putere, în altă eparhie, pierde dreptul de a liturghisi. 15 ap.; 151; 3 Antiohia. Să fie caterisit. 17 VI; 10 VII.TREPTE BISERICEŞTI. Treptele ierarhiei sacramentale sunt mai presus decât funcţiile administrative bisericeşti. 18 I; 20 Antiohia; 7 VI.VAGABOND. Clericii şi monahii vagabonzi să fie obligaţi a se întoarce la locurile lor. 23 IV.VÂNĂTOARE. Clericul care participă la vânătoare să se caterisească. 51 VI.VÂRSTA CANONICĂ este, pentru Episcopi şi presbiteri, 30 de ani. 11 Neocezareea; 14 VI; pentru diaconi, 25 de ani; 16 Cartagina; 14 VI; pentru ipodiaconi, 20 de ani. 15 VI; pentru călugări şi călugăriţe, majoratul. 18 Vasile cel Mare; obişnuit însă pentru călugări, 25 de ani. 126 Cartagina; şi numai în mod excepţional, 17 ani sau şi mai puţin. 18. Vasile cel Mare; 40 VI.VEDENII. 83 Cartagina. Vezi: ALTAR.VENITURI. Clericii să împartă între ei darurile ce le primesc de la credincioşi. 4 ap.; 8 Teofil. Alex.- Cel ce nu repartizează veniturile bisericeşti după socotinţa Episcopului să fie anatema. 7, 8 Gangra.- Veniturile bisericeşti trebuiesc administrate de Episcop, cu ştirea clericilor din eparhie. Episcopul care le dă spre administrare rudelor sale să fie tras la răspundere de sinod. 25 Antiohia; 41 ap.- Veniturile Bisericii să se întrebuinţeze cu folos pentru trebuinţele Bisericii, pentru întreţinerea clerului, pentru văduve, săraci şi străini 41, 59 ap.;10, 11 Teofil. Alex.- Venitul eparhiei vacante se administrează de economul acelei eparhii 25 IV; Vezi şi: AVERE.VIZITAŢII CANONICE. Episcopii sunt datori să facă vizitaţii canonice. 52 Cartagina. VOTUL monahal e valid când se depune de cel ce «a ajuns la maturitatea judecării». 18 Vasile cel Mare.- Cei ce au făcut votul fecioriei nu au voie să se căsătorească. Dacă se căsătoresc, să fie excomunicaţi. Episcopul însă «Să aibă puterea a dispune umanitar faţă de aceştia». 16 IV.- Voturile depuse afară de Biserică (de eretici) nu sunt valabile în Biserică. 20 Vasile cel Mare. Vezi şi: MONAH.VRĂJITOR, VRĂJITORIE. Cei ce se duc la vrăjitori sau la fermecători şi cei ce spun norocul şi ursita şi genealogia şi multe lucruri de acest fel, şi cei ce se zic gonitori de nori şi cei ce confecţionează amulete şi prezicătorii să cadă sub canonul penitenţei de 6 ani, iar dacă stăruiesc în acest obicei, să se îndepărteze din Biserică. 61 VI; 83 Vasile cel Mare.- Prezicătorii şi fermecătorii, precum şi cei ce cred în ei se pedepsesc cu 5 ani de pocăinţă. 24 Ancira.- Cei ce se îndeletnicesc cu vrăjitoria sau cu farmecele sau ghicirea norocului să facă penitenţă de 3-6 ani, cu post şi mătănii. 2, 27 Ioan Postnicul.- Clericii care vrăjesc într-un mod oarecare să se alunge din Biserică. 36 Laodiceea.- Celui ce mărturiseşte că s-a ocupat cu vrăjitoria sau cu fermecătoria i se va da timpul de penitenţă ca unui ucigaş. 7, 65, 72 Vasile cel Mare. În canonul 83 Vasile cel Mare se prescrie pentru vrăjitori o penitenţă de 6 ani.- Cei ce se duc la vrăjitori se vor supune pedepsei celor ce au călcat credinţa. Dacă însă au fost atraşi în păcat prin vreo constrângere, «li se va aplica blândeţea». 3 Grig. Nyssa. Vezi şi: SUPERSTIŢIE, OBICEIURI PĂGÂNEŞTI.ZAR. Clericul care joacă zaruri «ori să înceteze, ori să se caterisească»; laicul să se afurisească. 42-43 ap.; 50 VI. Vezi şi: JOCURI DE NOROC.