Statutul învăţământului teologic şi religios în România. Unele protocoale

STATUTUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI TEOLOGIC ŞI RELIGIOS ÎN ROMÂNIA

Diac. Prof. NICU OCTAVIAN

Învăţământul teologic şi religios din România, integrat organic în sistemul învăţământului de stat, dă acestuia o notă distinctă şi o anumită specificitate, în raport cu învăţământul din alte ţări.
Pentru a înţelege acest fenomen trebuie avute în vedere două aspecte.
Prin reforma învăţământului din 1948, învăţământul teologic şi religios a fost scos din sistemul de învăţământ oficial, primul lăsat în seama Bisericii, monitorizat şi marginalizat, iar al doilea, nu doar eliminat, ci înlocuit cu o educaţie "ateist-ştiinţifică".
Urmarea a fost că sistemul de recrutare în şcolile teologice era controlat, restrictiv şi discriminatoriu, pe criterii de apartenenţă politică, origine socială, stare materială şi statut social, lipsa educaţiei religioase în rândul tineretului şcolar şi insistenţa şi obsesiva educaţie materialist dialectică, înstrăinând tineretul de valorile moral religioase şi de propria identitate cultural-spirituală.
Repararea stărilor anacronice şi recuperarea acestor valori se impunea, după revoluţia din decembrie 1989. Pornindu-se de la ideea că mutilarea şi deformarea conştiinţelor în perioada dictaturii se cerea remediată, societatea românească a realizat o reparaţie morală prin atenţia acordată învăţământului teologic şi religios, nu ca măsură impusă, ci ca imperativ şi comandament social.
În noile condiţii, societăţii civile şi ca atare şi Bisericii îi revin responsabilităţi importante. În acest sens, implicându-se într-o amplă lucrare pastoral-misionară şi socială, a trebuit să-şi pregătească specialişti care, la rândul lor, au simţit o atracţie deosebită spre învăţământul şi cultura teologică şi misiunea Bisericii în societate, de aici un număr mare de tineri ce s-au îndreptat spre şcolile teologice. În acelaşi timp, educaţia religioasă organizată mai întâi în cadrul Bisericilor, apoi facultativ în şcoală, a suscitat interesul general pentru studierea Religiei.
Aşa s-a ajuns la un statut bine determinat al Religiei, ca disciplină şcolară.
Legea Învăţământului, nr. 84/1995, modificată şi republicată în Monitorul Oficial al României, anul XI, nr. 606 din 10 decembrie 1999, reglementează statutul învăţământului teologic şi al Religiei ca disciplină şcolară, după cum urmează:
"Art. 9 – 1) Planurile cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevul cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea.
2) La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei Naţionale organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional, cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial reactualizat. Înfiinţarea şi funcţionarea acestui învăţământ se face potrivit legii.
4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a înfiinţa şi administra propriile unităţi şi instituţii de învăţământ particulare, conform legii.
5) Curriculum-ul specific învăţământului preuniversitar teologic se elaborează de către cultul respectiv, se avizează de către Secretariatul de Stat pentru Culte şi se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale. Curriculumul învăţământului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decât cel teologic, se elaborează şi se aprobă conform legii. Pentru învăţământul superior curriculumul se elaborează şi se aprobă potrivit legii".
La această formulare s-a ajuns după ce Ministerul Învăţământului şi ştiinţei, prin acte normative, a introdus, începând cu anul şcolar 1990-1991, "educaţia religios-morală" ca obiect de studiu în învăţământul primar şi gimnazial cu statut opţional şi facultativ, o oră la două săptămâni, asigurându-se, totodată, şi posibilitatea predării pe criterii confesionale şi a aprecierii cu calificative (Ordinul Ministerului Învăţământului şi ştiinţei, nr. 15052/1990).
Constatându-se interesul manifestat de elevi şi părinţii lor pentru această disciplină, Ministerul Învăţământului şi ştiinţei, prin adresa nr. 9176/01.02.1991, a prevăzut predarea acestei discipline o oră pe săptămână.
Pentru anul şcolar 1992-1993 Ministerul Învăţământului şi ştiinţei a elaborat Precizările nr. 10447/07.09.1992 în spiritul actelor normative anterioare prin care se reglementau o serie de aspecte privind predarea educaţiei moral-religioase la clasele I-VIII, precum şi încadrarea, normarea şi salarizarea celor ce predau această disciplină.
Din anul 1993, Ministerul Învăţământului a fost de acord ca disciplina să se numească Religie (adresa nr. 10306/17.08.1993).
Prin Legea Învăţământului, nr. 84/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, anul VII, nr. 162 din 31 iulie 1995, se legiferează statutul Religiei ca disciplină şcolară, în sensul că în învăţământul primar predarea era obligatorie, la gimnaziu opţională, iar la liceu şi şcoli profesionale, facultativă, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, nr. 72 din 18 iulie 1995, se referea la includerea Religiei ca disciplină în planul de învăţământ, religia şi confesiunea urmând să fie alese sau nu.
Datorită unor ambiguităţi legate atât de prevederea legală, cât şi de hotărârea Curţii Constituţionale, Biserica Ortodoxă Română a solicitat modificarea articolului 9 din Lege, printr-o iniţiativă particulară sprijinită de peste 1 milion de semnături din partea credincioşilor. Aşa s-a ajuns la actualul conţinut al art. 9 din Legea Învăţământului privind învăţământul religios şi teologic, care are prevederi mai clare şi precise decât forma anterioară. Se menţionează că Religia este disciplina şcolară, parte a trunchiului comun, ceea ce înseamnă că se asigură tuturor elevilor din învăţământul preuniversitar posibilitatea de a frecventa orele de Religie şi de a parcurge întreg conţinutul acestei discipline, având libertatea, potrivit prevederilor constituţionale, şi de a nu frecventa aceste ore. Este de la sine înţeles că nu există nici o constrângere sau restricţie de ordin confesional.
În concordanţă cu măsurile de reformă ale învăţământului românesc, iniţiate de Ministerul Educaţiei Naţionale, Biserica Ortodoxă Română a procedat în consecinţă, atât în ceea ce priveşte învăţământul teologic ortodox, cât şi în ceea ce priveşte predarea Religiei în şcolile de stat.
Privitor la predarea Religiei în spiritul înnoirilor preconizate şi puse în aplicare în învăţământul preuniversitar, a existat şi există preocuparea ca ea să se alinieze cerinţelor, în special în ceea ce priveşte latura curriculară pentru această disciplină.
Pe această linie se înscriu măsurile de perfecţionare, îmbunătăţire şi aducere la zi a programei şcolare de Religie şi a manualelor de Religie care să fie în concordanţă cu aceasta şi să corespundă planului de învăţământ din învăţământul preuniversitar.
Având în vedere că predarea Religiei este prevăzută în toate clasele, pentru realizarea unei tratări şi viziuni unitare, s-a avut în vedere, în primul rând, programa şcolară. Astfel, în iunie 1999 a fost aprobată programa şcolară pentru clasele I-VIII, în iunie 2000 – pentru clasa a IX-a, iar în septembrie 2000 – pentru clasele X-XIII.
Definitivarea tuturor acestor programe s-a realizat în luna iulie 2000, în cadrul unei consfătuiri, la Iaşi, activitate complexă, coordonată de înalt Prea Sfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.
Cu acest prilej au fost revăzute toate programele încât ele să corespundă principiilor didactice şi cerinţelor metodice ce stau la baza întocmirii unei programe şcolare moderne.
Pentru programa de clasele I-IX s-a avut în vedere:
– prezentarea obiectivelor cadru care pun în evidenţă obiectul şi scopul disciplinei, în contextul procesului instructiv-educativ, în general, obiective ce vizează valenţele moral-religioase specifice Religiei;
– obiectivele de referinţă care să urmărească, în funcţie de vârsta elevilor, de conţinutul tematic şi de gradul de dificultate al temelor, fenomenele specifice prevăzute de programă;
– exemple de activităţi de învăţare, care să uşureze activitatea de predare de către profesor sau pe cea de alcătuire a unor manuale, precum şi activitatea de învăţare de către elev, în nota realizării unei clarităţi şi distincţii;
– precizarea conţinutului învăţării, structurat pe domenii tematice şi teme care să cuprindă toate aspectele vieţii şi trăirii religioase, de la cele doctrinare la cele morale, de la cel pastoral la cele sociale, de la cele spirituale, la cele culturale, urmărindu-se, din acest punct de vedere, o abordare cât mai corespunzătoare a fenomenelor actuale din viaţă şi societate;
– s-a făcut recomandarea ca în cadrul predării să fie avuţi în vedere termeni specifici, de specialitate şi de circulaţie mai restrânsă spre a fi explicaţi şi înţeleşi pentru formarea unor noţiuni corecte;
– pentru a satisface dorinţa de aprofundare a unor teme şi pentru dezvoltarea unor deprinderi de studiu individual, programa prevede şi recomandări pentru lectură suplimentară şi bibliografie specifică;
– ţinând seama şi de necesitatea cultivării sensibilităţii sufleteşti şi a emoţiilor artistico-religioase, programa recomandă şi alegerea unui repertoriu de cântece religioase şi audiţii muzicale adecvate.
Având în vedere şi vizând aceleaşi scopuri şi obiective, pentru clasele X-XII programa şcolară este prezentată într-o notă deosebită, determinată de conţinutul specific al disciplinei şi de puterea de înţelegere, mai mare, a elevilor.
În nota de prezentare a acestora se arată că Religia îşi propune formarea personalităţii, în concordanţă cu valorile creştine şi dezvoltarea de caractere moral-creştine în spiritul dreptei credinţe.
Conţinutul este structurat pe componente specifice, în conformitate cu normele proiectării curriculare şi are în vedere:
– competenţe generale ce vizează recunoaşterea, argumentarea, aplicarea şi integrarea învăţăturii de credinţă în contextul cultural şi social-actual;
– competenţe specifice ce constau în identificarea, utilizarea, folosirea şi compararea unor concepte religioase, în context interdisciplinar, interreligios sau intercultural;
– valori şi atitudini care presupun conştientizarea şi aplicarea, în viaţa de zi cu zi, a învăţăturii creştine, cu tot ceea ce înseamnă ea în formarea personalităţii umane, cu particularităţile specifice ce ne individualizează confesional şi cu larga deschidere pe care trebuie să o manifestăm în plan religios şi social.
Pe lângă întocmirea programelor care în forma menţionată au fost înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale – pentru a fi aprobate spre a fi utilizate în anul şcolar 2001–2002, s-a iniţiat acţiunea de urgentare a elaborării şi tipăririi manualelor de Religie pentru toate clasele. Până în prezent s-au utilizat manuale pentru clasele I-V, întocmite după vechea programă. Aceste manuale nu mai concordă cu noua programă şi, ca atare, s-a trecut la acţiunea de elaborare a unora noi, în concordanţă cu noile programe şi recomandările acestora. S-a aprobat astfel, ca, pentru clasele I-VIII, manualele să fie elaborate de colective de profesori de Religie din Arhiepiscopia Iaşilor, iar pentru clasele IX-X şi XI-XII de colective de profesori din Arhiepiscopia Alba Iulia şi respectiv, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului.
În acelaşi timp, toate cadrele didactice cu experienţă care predau Religia pot prezenta, în situaţia că se angajează la o asemenea muncă şi manuale proprii, urmând ca şi acestea să fie supuse aprobării, cu toate celelalte, Comisiei de Învăţământ a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Având în vedere că până la începerea anului şcolar 2001-2002 se preconizează ca manualele să fie elaborate şi editate, există speranţa ca începând cu viitorul an şcolar, predarea Religiei să se desfăşoare în condiţii corespunzătoare unui învăţământ modern şi în spiritul măsurilor înnoitoare prevăzute de reforma curriculară.
Privitor la învăţământul teologic ortodox, este de remarcat dezvoltarea sa, am putea spune fără precedent, ca urmare a unei cerinţe acute din partea celor care manifestă vocaţie pentru activitatea sacerdotală şi pastoral-misionară dar şi din partea celor care vor să-şi lărgească orizontul cultural-spiritual.
Venindu-se în întâmpinarea unor asemenea doleanţe şi comandamente, prin Protocolul încheiat între Ministerul Învăţământului şi ştiinţei (9870/30.05.1991) şi Patriarhia Română (124/31-05.1991), învăţământul teologic superior a fost inclus în cadrul Universităţilor de stat, iar Convenţia încheiată între Universitatea din Bucureşti şi Institutul Teologic de Grad Universitar Bucureşti, din 20 septembrie 1991, face unele precizări tehnice privind această înţelegere. Ca urmare a acestor reglementări şi a prevederilor Legii Învăţământului, nr. 84/1995, învăţământul teologic ortodox universitar s-a dezvoltat şi diversificat an de an, ajungându-se ca de la două Institute Teologice Universitare – cu o singură specializare, existentă în anul 1990, să funcţioneze acum 15 Facultăţi de Teologie Ortodoxă cu mai multe specializări, în funcţie de opţiuni şi oportunităţi (Teologie Pastorală, Teologie Litere, Teologie Limbi clasice, Teologie Asistenţă Socială, Teologie Pictură Religioasă, Teologie Patrimoniu Cultural, Teologie Istorie şi Comunicare şi Slujire prin Limbaj Mimico-Gestual).
Învăţământul Teologic Ortodox Universitar, ca şi învăţământul universitar de stat, organizează şi cursuri de studii aprofundate şi doctorat. Tot la nivel de studii universitare există un intens schimb de bursieri cu Bisericile şi centrele teologice din străinătate, mulţi tineri români urmând cursuri de doctorat peste hotare şi, de asemenea, mulţi străini studiind în centrele noastre teologice universitare.
S-a reglementat, de asemenea, şi situaţia învăţământului teologic preuniversitar, prin includerea sa în reţeaua instituţiilor de învăţământ de stat, prin Protocolul încheiat cu Ministerul Învăţământului (nr. 9484/16.03.1993), învăţământul teologic ortodox preuniversitar fiind reprezentat de Seminariile Teologice – al căror număr a crescut de la 6 la 37, şcolile de Cântăreţi Bisericeşti – care şi ele sunt în număr de 19 şi şcolile Teologico-Sanitare – în număr de 9.
Prin Precizările Ministerului Învăţământului (nr. 27121 din 04.03.1996)* s-au reglementat şi unele aspecte privind organizarea şi desfăşurarea activităţii din învăţământul teologic preuniversitar de stat, conform Legii Învăţământului.
Toate şcolile teologice de nivel universitar sau preuniversitar s-au integrat armonios în învăţământul de stat, iar prezenţa lor în acest context se manifestă prin participarea cu specificitatea lor, la toate activităţile caracteristice învăţământului.
Predarea Religiei în şcoală, diversificarea şi extinderea învăţământului teologic evidenţiază disponibilitatea şi afinitatea societăţii româneşti pentru valorile moral-religioase şi pentru restituirea acestora celor care, decenii de-a rândul, au fost lipsiţi de posibilitatea unei instruiri şi educaţii în spiritul creştin şi posibilitatea fiecărui credincios de a-şi contura şi defini propria identitate religioasă.
Această situaţie corespunde procentului de 98% din populaţia României care s-a declarat creştină şi faptului că Biserica, în raport cu celelalte instituţii ale statului, se bucură de cea mai mare credibilitate, situându-se pe primul loc cu un procent de 89%.
Acest segment de învăţătură prin care Biserica este prezentă în societate, se legitimează şi îşi justifică oportunitatea, pe lângă toate cele de mai sus, şi pe considerentul că, prin învăţământul teologic, se manifestă vocaţie pastoral-misionară şi interes social faţă de educaţia ce se face în şcoala teologică, iar dorinţa tineretului şcolar de a frecventa ora de Religie, este dovada aplecării lui sufleteşti spre această disciplină care, sperăm, prin formarea unei noi orientări, să contribuie şi la redresarea morală a societăţii româneşti*.





* În continuare sunt prezentate documentele de referinţă cuprinse în prezentul material, Protocolul 9870/1991, Convenţia din 20 septembrie 1991, Protocolul 9484/1993, Precizările 27121 şi "Situaţia din învăţământul teologic şi religios, în cifre şi date, în anul 2005".




P R O T O C O L
încheiat între Ministerul Învăţământului şi ştiinţei,
Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia Română
privind includerea învăţământului teologic superior
în cadrul Universităţilor de Stat

1. În vederea unei contribuţii sporite a Bisericii la promovarea spiritualităţii, culturii şi vieţii sociale româneşti se asigură posibilitatea integrării instituţiilor de învăţământ teologic superior în cadrul Universităţilor de Stat, pe baza acordurilor directe între aceste instituţii.
În acest sens, conform, comunicatului comun al Ministerului Învăţământului şi ştiinţei şi al Secretariatului de Stat pentru Culte nr. 9176/1 februarie 1991, începând cu anul universitar 1991/1992, se înfiinţează facultăţi de teologie cu profil pedagogic complex, cuprinzând următoarele trei specializări: Teologie propriu-zisă; Teologie şi Litere; Teologie şi Asistenţă socială.
2. Institutele teologice de grad universitar deja existente din Bucureşti, Sibiu şi Iaşi devin facultăţi de teologie în cadrul Universităţilor de Stat din oraşele respective, începând cu anul universitar 1991/1992.
Totodată, se înfiinţează noi facultăţi de teologie de acest gen în cadrul Universităţilor de stat din Oradea, Arad şi Piteşti.
Se va studia posibilitatea înfiinţării de facultăţi teologice în anul universitar 1992/1993 şi la Universităţile din Cluj Napoca şi Craiova.
3. Admiterea în aceste facultăţi şi durata studiilor vor respecta reglementările din învăţământul superior de stat, cu păstrarea specificului bisericesc.
4. Cifra de şcolarizare pentru anul I specialitatea Teologie propriu-zisă va fi stabilită anual de către Patriarhia Română cifra de şcolarizare pentru dubla specializare va fi stabilită de comun acord de către Patriarhia Română şi instituţia de învăţământ superior.
5. Numirea şi menţinerea cadrelor didactice pentru disciplinele teologice se vor face de către Patriarhia Română, cu acordul fiecărei Universităţi în care s-a integrat facultăţile teologice, iar pentru disciplinele neteologice se vor face de către respectivele Universităţi, cu acordul Patriarhiei Române.
6. Salarizarea cadrelor didactice şi a personalului administrativ-gospodăresc, acordarea de burse studenţilor, cheltuielile de regie, asigurarea spaţiilor pentru procesul de învăţământ, pentru catine şi cămine, precum şi a materialului didactic se vor face potrivit reglementărilor din învăţământul de stat, în limitele aprobate prin bugetul anual al Ministerului Învăţământului şi ştiinţei.
7. Biserica îşi va păstra dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile care vor fi destinate procesului de învăţământ, administraţia urmând a se integra în Universităţile de stat respective.
8. În virtutea principiului autonomiei universitare, facultăţile de teologie îşi vor întocmi propriul lor regulament, în conformitate cu Statutul Bisericii Ortodoxe Române, ţinându-se seama şi de regulamentul fiecărei universităţi de stat.
9. Planurile de învăţământ pentru specializare dublă se stabilesc de comun acord de către Patriarhia Română şi Universităţile în care s-au integrat facultăţile de teologie.
10. Pentru specializarea Teologie propriu-zisă se vor păstra disciplinele prevăzute în actualul plan de învăţământ, organizate pe catedre sau grupe de discipline, similar învăţământului de stat, cu profesori, conferenţiari, lectori, asistenţi şi preparatori.
11. Structura anului universitar va fi în conformitate cu prevederile legale ale Ministerului Învăţământului şi ştiinţei.
Participarea studenţilor teologi la programul liturgic fixat de Biserică pentru facultăţile de teologie rămâne o componentă indispensabilă a programului de formare teologică şi, deci, obligatorie.
12. Licenţiaţii în teologie cu dublă specializare, care vor dori să intre în cler, vor susţine examene de diferenţă la disciplinele teologice care se află în plus în programul de învăţământ pentru specializare în Teologie propriu-zisă.
13. Diplomele de licenţă vor fi acordate sub autoritatea comună a Patriarhiei Române şi a Ministerului Învăţământului şi ştiinţei.
14. Pregătirea şi obţinerea titlului de doctor în Teologie se vor face după normele Ministerului Învăţământului şi ştiinţei, dar cu respectarea specificului Bisericii.
15. Recunoaşterea sau/şi echivalarea diplomelor de licenţă şi doctorat în Teologie, obţinute în străinătate se va face potrivit normelor din legislaţia de stat, de către Comisia Superioară de Atestare, care va avea în componenţă o subcomisie pentru specializările teologice.
16. Condiţiile consemnate în prezentul protocol sunt valabile şi pentru alte instituţii de învăţământ superior teologic ale Patriarhiei Române care vor dori să intre şi să funcţioneze ca facultăţi de teologie în Universităţile de stat.

MINISTRU, PATRIARH, SECRETAR DE STAT,
Gheorghe Ştefan Teoctist Arăpaşu Gheorghe Vlăduţescu

C O N V E NŢ I E
încheiată între Universitatea Bucureşti
şi Institutul Teologic Universitar din Bucureşti

20 septembrie 1991

În temeiul Protocolului încheiat între Ministerul Învăţământului şi ştiinţei, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Patriarhia Română din data de 30-31 mai 1991 se încheie prezenta convenţie.
– Începând cu anul universitar 1991/1992 Institutul teologic universitar din Bucureşti devine Facultatea de Teologie în cadrul Universităţii Bucureşti, cu următoarele secţii: Teologie propriu-zisă; Teologie-Litere şi Teologie-Asistenţă socială.
– Facultatea va fi condusă de către un Decan, ajutat de un Prodecan.
– Facultatea de Teologie va fi trecută integral la bugetul Universităţii de la data de 01 octombrie 1991.
– Având în vedere faptul că Protocolul sus-menţionat reglementează atât problema intrării facultăţilor de teologie în cadrul Universităţilor de stat precum şi raporturile dintre Universităţi şi aceste Facultăţi, textul Protocolului constituie baza raporturilor dintre Facultatea de teologie din Bucureşti şi Universitatea Bucureşti, text care se anexează prezentei convenţii.
În plus faţă de textul Protocolului prezenta Convenţie mai cuprinde şi următoarele:
– Facultatea de Teologie urmează principiul neutralităţii politice afirmat de Sfântul Sinod în hotărârea sa din 3-4 ianuarie 1990 pe baza Sfintelor canoane şi legiuirilor Bisericeşti. În acest sens Facultatea ca instituţie de învăţământ teologic se va abţine de la atitudini politice, partizane sau partinice, manifestarea de atitudini politice partinice a cadrelor didactice şi/sau a studenţilor în calitatea lor de cetăţeni individuali nu poate angaja autoritatea şi responsabilitatea Facultăţii de Teologie şi nu poate utiliza programul şi localul acesteia.

Din partea Universităţii din Bucureşti
RECTOR,
Prof. Dr. Doc. Nicolae Cristescu

Din partea Institutului Reologic Universitar Bucureşti
DECAN,
Pr. Prof. Dr. Dumitru Popescu



P R O T O C O L
încheiat între Ministerul Înăţământului şi Secretariatul
de Stat pentru Culte, privind organizarea şi funcţionarea
învăţământului preuniversitar teologic şi includerea
acestuia în reţeaua instituţiilor de învăţământ de stat

1. Învăţământul preuniversitar teologic (seminarii teologice liceale şi şcoli postliceale, postliceale teologice) face parte din sistemul învăţământului de stat, conform prevederilor Hotărârilor nr. 522/1990, 461/1991 şi 345/1992 ale Guvernului României, privind organizarea şi finanţarea învăţământului în România.
2. Seminariile teologice liceale şi şcolile postliceale de specialitate teologică, se înfiinţează la propunerea cultelor de Ministerul Învăţământului, cu acordul Secretariatului de Stat pentru Culte şi cu respectarea legislaţiei şcolare în vigoare, în conformitate cu planurile de învăţământ şi programele şcolare aprobate de Ministerul Învăţământului, pentru disciplinele de cultură generală.
Planurile şi programele de învăţământ pentru disciplinele de specialitate teologică întocmite de cultele religioase vor fi avizate de Secretariatul de Stat pentru Culte.
3. Cifra de şcolarizare pentru clasele de început se stabileşte anual prin Hotărâre a Guvernului României la propunerea cultelor religioase prin Ministerul Învăţământului şi Secretariatul de Stat pentru Culte.
4. Admiterea în instituţiile de învăţământ preuniversitar teologic, precum şi încheierea studiilor se fac conform prevederilor Protocoalelor încheiate între Ministerul Învăţământului şi Secretariatul de Stat pentru Culte la data de 19.11.1991, în baza Hotărârilor Guvernului care reglementează această problemă.
5. Încadrarea prin numire, transferare, detaşare, suplinire şi promovare a cadrelor didactice, atât pentru disciplinele teologice, cât şi a celor de cultură generală, se face de către inspectoratele şcolare cu acordul prealabil al conducerilor cultelor şi cu respectarea normelor legale ce se aplică în învăţămânul de stat.
6. Salarizarea personalului didactic, a personalului cu funcţii specifice activităţii din învăţământ şi a personalului cu funcţii de execuţie, se va face potrivit reglementărilor din învăţământul de stat, în limitele aprobate anual prin bugetul Ministerului Învăţământului, la solicitarea conducerilor cultelor interesate, adresată inspectoratelor şcolare.
7. Cheltuielile de întreţinere şi administrare a bazei materiale destinată învăţământului preuniversitar teologic vor fi suportate în limitele creditelor alocate prin bugetele locale, de inspectoratele şcolare.
8. Pentru elevii din învăţământul preuniversitar teologic de stat se vor acorda manuale şcolare, burse şi alte forme de sprijin material din bugetul Ministerului Învăţământului, prin inspectoratele şcolare, în limitele reglementărilor legale în vigoare.
9. Ministerul Învăţământului va transmite inspectoratelor şcolare o circulară cu privire la metodologia de aplicare a prevederilor prezentului Protocol.
10. Prezentul Protocol intră în vigoare începând cu data de 01 ianuarie 1993.

MINISTRU SECRETAR DE STAT
Liviu Maior Gheorghe Vlăduţescu




P R E C I Z Ă R I
privind organizarea şi desfăşurarea activităţii din
învăţământul teologic preuniversitar de stat, conform
prevederilor Legii învăţământului

Un moment important în cadrul procesului de reformă a învăţământului românesc l-a reprezentat intrarea în vigoare a Legii învăţământului nr. 84/1995.
Pe baza prevederilor legale, s-au întocmit următoarele precizări cu privire la organizarea şi desfăşurarea învăţământului teologic preuniversitar de stat.

PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEOLOGIC PREUNIVERSITAR

1. Denumirea unităţilor de învăţământ teologic

a) Conform Legii învăţământului art. 24, al. 1, începând cu anul şcolar 1996-1997, actualele seminarii teologice vor purta denumirea de licee teologice, respectiv licee teologice monahale, la care se adaugă denumirea cultului şi, după caz, numele generic sau al patronului spiritual. În conformitate cu prevederile Decretului lege 100/1990, în situaţii bine motivate, se poate atribui şi denumirea de seminar teologic liceal.
b) Învăţământul teologic profesional cuprinde şcoli cu profiluri necesare şi specifice cultelor (cântăreţi, cantori, broderie, orfevrărie şi altele).
c) şcolile postliceale teologice, vor fi înfiinţate şi organizate conform cap. VIII din Legea învăţământului.
d) În condiţiile în care învăţământul liceal funcţionează împreună cu învăţământul profesional şi, eventual, postliceal, aparţinător unui singur cult religios se constituie grupuri şcolare teologice cu personalitate juridică şi conducere unică, conform art. 15, al. 12, din Legea învăţământului.
e) Denumirea şcolilor profesionale, postliceale sau a grupurilor şcolare include tipul de şcoală, numele cultului şi, după caz, cel al patronului spiritual.

2. Înfiinţarea unităţilor de învăţământ teologic

a) În vederea acoperirii necesităţilor de pregătire a personalului de cult şi a celui pentru predarea religiei, cultele recunoscute oficial de stat, pot solicita Ministerului Învăţământului organizarea unui învăţământ specific, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz.
b) Reţeaua învăţământului teologic preuniversitar este aprobată de Ministerul Învăţământului la propunerea cultelor şi cu consultarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi a inspectoratelor şcolare (art. 12).

3. Funcţionarea unităţilor de învăţământ teologic

Unităţile de învăţământ teologic preuniversitar se organizează cu unul sau mai multe profiluri, în funcţie de necesităţile cultului. În cazul unităţilor cu mai multe profiluri, profilul teologic este obligatoriu.
Funcţionarea unităţilor de învăţământ teologic preuniversitar ca instituţie cu personalitate juridică se aprobă numai dacă există spaţiu special destinat pentru această activitate şi din momentul când fiinţează cu cel puţin două clase de elevi.
Funcţionarea claselor cu profil teologic în structura altor instituţii de învăţământ se face cu aprobarea inspectoratului şcolar.
Stabilirea reţelei şcolare şi a numărului de clase pentru învăţământul preuniversitar teologic se face la propunerea conducerii fiecărui cult, cu justificarea necesităţii numărului de locuri, cât şi al specializărilor solicitate. În acest sens, se va solicita avizul Inspectoratelor şcolare şi al Secretariatului de Stat pentru Culte, urmând ca propunerile să fie analizate şi aprobate de Ministerul Învăţământului.

4. Durata studiilor

Liceele teologice pot avea durata studiilor de 4 ani. La liceele teologice care eliberează şi atestat profesional, durata studiilor este de 5 ani. Durata studiilor se stabileşte prin Hotărâre a Guvernului (art. 24, al. 3).
şcolile profesionale teologice au durata studiilor de 2-4 ani, conform prevederilor art. 31, al. 2 din lege.
Învăţământul teologic postliceal sanitar are o durată de 1-3 ani, conform prevederilor art. 51, al. 5 din lege.

5. Admiterea în învăţământul teologic preuniversitar

La admiterea în liceele teologice, şcolile teologice profesionale şi şcolile postliceale teologice se aplică metodologiile elaborate de Ministerul Învăţământului.

6. Conţinutul învăţământului

Ministerul Învăţământului consultând factorii interesaţi (cultele religioase şi Secretariatul de Stat pentru Culte) răspunde de elaborarea planurilor de învăţământ, programelor analitice şi a manualelor şcolare pentru învăţământul teologic preuniversitar (conform art. 9, alin. 2 şi art. 12, alin. 3).
În unităţile de învăţământ teologic se utilizează numai manualele aprobate de Ministerul Învăţământului.
În unităţile de învăţământ este interzisă organizarea şi desfăşurarea de activităţi politice, precum şi prozelitismul religios (art. 11).

7. Activitatea extraşcolară

Unităţile de învăţământ preuniversitar teologic desfăşoară activităţi extraşcolare, de regulă, cu un conţinut moral religios.

8. Conducerea unităţilor de învăţământ teologic preuniversitar

Unităţile de învăţământ teologic preuniversitar cu personalitate juridică au organe de conducere proprii care funcţionează potrivit regulamentelor de numire a directorilor de şcoli şi de organizare şi funcţionare a consiliului profesoral şi a consiliului de administraţie, elaborate de Ministerul Învăţământului.
La concursul pentru ocuparea funcţiilor de conducere vor fi acceptate persoane recomandate de cult, dintre cadrele didactice selecţionate pe criterii de competenţă profesională şi morală.

9. Evaluarea activităţii din învăţământul teologic preuniversitar

Evaluarea învăţământului teologic preuniversitar, ca sistem şi ca proces, se asigură de Ministerul Învăţământului.
Evaluarea periodică a nivelului de pregătire al elevilor şi de pregătire profesională şi metodică a cadrelor didactice, se organizează şi se desfăşoară de Ministerul Învăţământului şi de inspectoratele şcolare, cu participarea inspectorilor metodişti, membri în Comisia Consultativă Naţională pentru Învăţământul Teologic şi Predarea Religiei.

10. Absolvire

Studiile liceale se încheie cu examen de bacalaureat, care se va susţine potrivit legii şi metodologiei specifice elaborate de Ministerul Învăţământului.
Conducerile cultelor religioase pot face propuneri de preşedinţi ai comisiilor de examen de bacalaureat, din rândul cadrelor didactice universitare din învăţământul teologic având titlul ştiinţific de doctor, care se aprobă de Ministerul Învăţământului.
Pe lângă diploma de bacalaureat, liceele teologice pot elibera, după caz, atestat profesional potrivit legii.
Absolvenţii şcolilor profesionale teologice finalizează cursurile cu examen de absolvire, după metodologia elaborată de Ministerul Învăţământului, conform art. 34 din lege.
Absolvenţii învăţământului postliceal finalizează cursurile cu examen de absolvire, obţinând certificat care atestă profesia însuşită. Examenul se va desfăşura după metodologia elaborată de Ministerul Învăţământului.

11. Resurse umane

Personalul didactic, precum şi funcţiile şi condiţiile pentru ocuparea posturilor didactice, se stabilesc prin Statul personalului didactic.
Participarea la concursul pentru ocuparea posturilor din învăţământul teologic preuniversitar şi pentru predarea religiei, eliberarea deciziilor de suplinire pentru personalul didactic suplinitor se face de către inspectoratele şcolare avându-se în vedere prevederile Statutului personalului didactic şi metodologia elaborată de Ministerul Învăţământului.
Inspectoratele şcolare vor ţine seama de recomandarea prealabilă a conducerii cultelor care se va referi numai la ţinuta morală a candidaţilor.
Elevilor din învăţământul teologic preuniversitar li se aplică prevederile Regulamentului elevilor, elaborat de Ministerul Învăţământului şi prevederile regulamentului de ordine interioară al instituţiei de învăţământ teologic, elaborat cu respectarea prevederilor legislaţiei şcolare în vigoare.

12. Resurse financiare

Baza materială şi finanţarea unităţilor de învăţământ teologic preuniversitar integrat învăţământului de stat, se face potrivit prevederilor titlului VI din lege şi cu respectarea prevederilor adresei nr. 9484 din 14.06.1993 a Ministerului Învăţământului.
Salarizarea personalului didactic, a personalului didactic auxiliar şi a personalului tehnic administrativ se va face potrivit reglementărilor din învăţământul de stat.

13. Eliberarea actelor de studii

Absolvenţii învăţământului teologic preuniversitar primesc acte de studii menţionate în regulamentul de eliberare a actelor de studii elaborat de Ministerul Învăţământului, pentru tipul şi forma de învăţământ respectivă.

MINISTERUL ÎBVĂŢĂMÂNTULUI
Secretar de Stat,
Romulus Pop


SECRETARIATUL DE STAT PENTRU CULTE
Secretar de Stat,
Ilie Fonta


Situaţia din Învăţământul teologic şi religios,
În cifre şi date, în anul 2005


– În şcolile de stat, la disciplina Religie, sunt încadraţi 10.514 profesori, dintre care 2.987 titulari, iar restul, 7.527 suplinitori. Au obţinut definitivatul – 2.670, gradul didactic II – 783 şi gradul didactic I –165.

– În activitatea de îndrumare şi control, funcţionează 42 de inspectori de Religie, în cadrul Inspectoratelor şcolare Judeţene, din care 35 au studii teologice, restul laice, iar pe lângă aceştia, se ocupă cu aceleaşi probleme Consilierii culturali sau de învăţământ de la Centrele Eparhiale.

– Învăţământul teologic preuniversitar este reprezentat de 18 şcoli de Cântăreţi, 39 de Seminarii Teologice Ortodoxe, cu 2 specializări – pastorală şi patrimoniu – şi 5 şcoli teologico-sanitare.

– În şcolile de Cântăreţi bisericeşti, au fost înscrişi 814 elevi şi au absolvit 157; în Seminariile Teologice, înscrişi 7.016 şi absolvenţi 973, iar în şcolile teologico-sanitare, 325 înscrişi şi 55 absolvenţi.

– În învăţământul teologic ortodox superior, funcţionează 11 Facultăţi de Teologie Ortodoxă şi 4 secţii, în cadrul altor facultăţi, cu un număr de 10 specializări:
Teologie Pastorală, Teologie-Litere, Teologie-Limbi Clasice, Teologie-Asistenţă socială, Teologie-Pictură bisericească, Teologie-Patrimoniu Cultural, Teologie-Istorie, Teologie-Limbaj mimico-gestual, Teologie-Muzică, Teologie-Comunicare Socială şi Relaţii Publice.

– Au fost şcolarizaţi 10.178 studenţi, din care au absolvit 2.424.

– Corpul didactic este reprezentat de 461 de cadre didactice: 84 de profesori, 70 de conferenţiari, 166 de lectori, 85 asistenţi, 56 preparatori.

– Studii aprofundate sunt organizate în toate cele 11 Facultăţi de Teologie Ortodoxă, cu patru specializări – Biblică, Sistematică, Istorică, Practică – la care au fost încrişi 556 studenţi şi au absolvit 230.

– Doctoratul este organizat în trei centre universitare, la Facultăţile de Teologie din: Bucureşti, Sibiu, Cluj-Napoca, iar titlul de doctor în teologie a fost obţinut de 46 teologi.

– Colaborarea cu instituţiile de învăţământ din străinătate s-a concretizat în schimbul de studenţi şi elevi: 143 de tineri români aflaţi la studii în străinătate şi 380 din afara graniţelor României şcolarizaţi la noi, la învăţământul universitar şi preuniversitar.